 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " In ur ma sa stiti si-aceea ca sunt multi dintre plugari, Ageri, cumpeniti la fire ca oricare carturari, Nu filozofia-l face pe om intelept sub soare" Filozofii si plugarii poezie de George Cosbuc "Numai ura. La gat ii joaca-o salba de margele; in spate regele sta rezemat de tura si fluiera la stele. Macel." Sah poezie de Mihail Crama |
| Definiție din
TURÁ1, turale, substantiv feminin (Învechit)Dicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Monogramă a sultanului care se punea pe actele și pe monedele turcești; prin extensie emblemă, efigie. Am pus de a topit niște scule de aur și țoată argintăria... le-am făcut bulgări de aur și de argint și i-am trimis la Stavracolu ca să-i bată la tarapana cu tura de mahmudele și beșlici. GHICA, S. 506. De cînd n-am avut paraua, I-am uitat cum e turaua. PANN, P. vezi I 17. 2. Fața monedei pe care se află efigia. Numai cît fiecare gologan are turaua și izicul (= dosul monedei) său: și de unde pînă acum căzuse gologanul tot cu turaua-n sus, se întîmplă, într-o zi, să cadă gologanul și cu izicu-n față! HOGAȘ, H. 22. • Iasic (sau izic) și tura = rișcă. Diferite grupe de masalagii și pungași: unii jucau nuci; alții iasic și tura. FILIMON, C. 58. |
