eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă în sintagmele instrument gramatical?

Care e în sintagmele instrument gramatical?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "în sintagmele instrument gramatical":
cuvânt cu funcțiune exclusiv gramaticală și care nu se poate întrebuința singur în vorbire, ci numai împreună cu cuvintele pe care le leagă, exprimând raporturi sintactice; unealtă gramaticală




Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Ura? Desigur! Ai ramas instrumentul,
Nu prea modern instrument ins fara constiinta,
Nici n-ai visat ca va veni momentul,"
Cotofenele albastre poezie de Nicolai Costenco

" Cum n-avea nici o invatatura, tot asa nu avea aproape nici o unealta inginereasca si dezlegase problema cu o vechitura de compas ruginit.
Dar viata-i indirjita era in miinile lui mai abitir ca orice instrument stralucit si alamit
Asa a visat, a muncit, a gindit si a studiat ani peste ani, adunind note si material, ridicind schite si planuri, infatisind pe de rost fiecare cotitura a vailor, cunoscind cu ochii inchisi si numai dupa pipait natura si felul terenurilor, inclinarile, piedicile si greutatile si tocmai tirziu, intetit de staruintele arhiepiscopului de pe atunci, marele "
Un mester vrajitor poezie de Vasile Voiculescu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
INSTRUMÉNT, instrumente, substantiv neutru

1. Aparat sau ustensilă cu ajutorul căruia se efectuează o operație de observare, măsurare sau control. Dacă m-am așezat cu instrumentele mele pe movila de lîngă grădină, am făcut-o ca să ridic planul locului pe unde are să treacă drumul de fier. ALECSANDRI, T. I 358.
♦ Ustensilă care se folosește la efectuarea unei operații chirurgicale.
♦ Unealtă. Are drept la o gospodărie mai bine întocmită și la vite și instrumente agricole. SADOVEANU, E. 25.
♦ (De obicei determinat prin «muzical») Aparat anume construit pentru a produce sunete muzicale. Pianul, vioara, flautul sînt instrumente muzicale.

2. figurat Acțiune, forță sau fapt care servește la atingerea unui scop. vezi mijloc, procedeu. Grija pentru întărirea economică a țării noastre și ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc trebuie unită cu grija pentru întărirea statului de democrație populară, instrumentul principal de construire a socialismului. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 407. Galeriile Tretiacov au devenit un puternic instrument pentru culturalizarea maselor. STANCU, U.R.S.S. 55.

3. (În expresie) Instrument gramatical = parte de vorbire care nu exprimă noțiuni, ci raporturi între cuvinte. Prepozițiile, conjuncțiile, articolul, verbele copulative sînt instrumente gramaticale. ▭ Instrumentele gramaticale, în măsura în care au un sens de sine stătător și apar întrebuințate autonom (adică nu se contopesc cu un cuvînt vecin, așa cum e cazul de exemplu cu articolul nostru postpus), trebuie să figureze în fondul principal lexical, dar la egalitate cu celelalte cuvinte. GRAUR, forme L. 61. Instrument de ratificare = document prin care se ratifică o convenție internațională.