eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă inimă de aur?

Care e înțelesul expresiei inimă de aur?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "inimă de aur":
inimă bună, miloasă



Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare


Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Chio rosu, sau miresme, — mearga tot in voia sortii, —
Cand e vasul de-aur virgin... moralistul e greoi,
Si in fond se bea tot viata chiar cand bei balsamul mortii."
Vasul poezie de Alexandru Macedonski

" Apun ici-colo ca naluca si dincolo din nou rasar...
Jiletca mea e de matase cu fir de aur ceaprezata,
Camasa am cu maneci rosii, si cizma mea e-mpintenata"
Vant de stepe poezie de Alexandru Macedonski
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ÁUR substantiv neutru

1. Metal prețios, de culoare galbenă, folosit pentru a fabrica obiecte de valoare și (mai ales în trecut) monede (servind din această cauză și ca măsură a valorii). Gătiră o cină plăcută numai în vase de aur. ISPIRESCU, L.

7. Unul din pintenii săi de aur se sfărîmă. BĂLCESCU, O. II 258. Nici unul nu poate Să ridice-n spate Armele culcate Cu-aur îmbrăcate. ALECSANDRI, P. P. 67. Nuntă de aur =aniversare a 50 de ani de la căsătorie; petrecere organizată cu acest prilej.
       • figurat Lucru valoros, care prețuiește mult (pentru că este rar).
       • Aur alb = energia captabilă (și foarte valoroasă), a căderilor de apă. Aur negru = cărbune de piatră sau (mai rar) țiței (considerate ca valoare economică).
       • locuțiune adjectiv De aur = de culoarea galbenă a aurului; valoros ca aurul. Soarele va cerne colb de aur. BENIUC, vezi 134. Ileana Simziana, cosiță de aur, cîmpia înverzește. ISPIRESCU, L. 23. Al vieții vis de aur ca un fulger, ca o clipă-i. EMINESCU, O. I 82.
       • Expresia: Epocă de aur = perioadă de înflorire și strălucire a vieții materiale și culturale. Inimă de aur = inimă bună, miloasă a omului înzestrat cu înalte calități. Cruce de aur (la sau cu noi) în casă vezi cruce. (Familiar) A-i fi gura de aur sau a avea gură de aur, se spune despre cineva căruia i se atribuie darul ca lucrurile bune pe care le dorește cuiva să se împlinească.
♦ Foaie subțire, pojghiță din metalul descris mai sus. Obiect suflat cu aur.
♦ figurat Poleială, văpaie, strălucire (ca a metalului). Aurul apusului s-a dărîmat și zarea s-a umplut de înserare. SADOVEANU, L.

7. Și brazdele negre le-neci in aur de soare. NECULUȚĂ, Ț. despre 57. Luna revărsa tot aurul ei în odaia lui. EMINESCU, N. 81.

2. Fir făcut din metalul descris mai sus sau imitînd acest metal și folosit la țesut sau la cusut. Na-ți năframa de mătasă Pe margini cu aur trasă. Aurul cînd s-a topi, Să știi, frate, c-oi muri. ALECSANDRI, P. P. 20. Un așternut Cu aur țesut. ALECSANDRI, P. P. 121.
♦ Veșmînt (scump) țesut din asemenea fire. (În basme) Împăratul era îmbrăcat numai în aur. popular
       • (Adverbial) La coșarul dărîmat Stă boierul răzimat, Numai aur îmbrăcat. TEODORESCU, P. P. 326.

3. (De obicei cu sens colectiv) Bani, avere, bogăție; figurat belșug. Sătul de aur ca o căpușă De sînge [e] boierul. BENIUC, vezi 137. Aur înseamnă plugul nou, tractoarele. Ele vor brăzda toate ogoarele Și vor aduce și-n casa noastră și-n sat Viață mai bună și rod îmbelșugat. VINTILĂ, O. 41.
       • Expresia: A înota în aur = a fi foarte bogat. Sete de aur = lăcomie de bani, goană după avere. Plată în aur = plată făcută cu un echivalent al aurului. A plăti cu aur = a plăti cu bani mulți. A cîntări cu aur = (odinioară) a plăti pentru un obiect o cantitate de aur egală cu greutatea lui; (astăzi) a plăti mulți bani. Tot aurul din lume să-mi fi dat, se zice pentru a exprima ideea că cu nici un preț n-am fi spus sau făcut ceea ce ni s-a cerut.