eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă limbaj comun?

Care e înțelesul expresiei limbaj comun?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "limbaj comun":
a fel de a se exprima simplu, nepretențios; limbă obișnuită; b mijloc, bază de înțelegere



Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare


Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Mai putin enigmatic,
L-am transcris in limbaj poetico-matematic:
Graur s gr. aur."
Un graur s gr. aur poezie de Arcadie Suceveanu

"
Sub Mihai Viteazul s-a facut unire; Dar fiastrii umbla pentru despartire. La Patrascu domnul, al lui Mihai fiu intr-o zi s-arata si-ast limbaj ii tiu:
— "Nu mai vrem unire noi cu tara voastra; Caci ea ne darama neatarnarea noastra!" Dar raspunde unul din cei cinci boieri"
Fiastrii poezie de Dimitrie Bolintineanu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
LIMBÁJ, limbajuri, substantiv neutru

1. Procesul de exprimare a ideilor și sentimentelor prin mijlocirea limbii (II 1); vorbire. Limbajul este instrumentul necesar al gîndirii. Dar de aici nu rezultă că procesul gîndirii se reduce la limbaj, că a gîndi înseamnă a vorbi tare sau în gînd. Deosebirea dintre gîndirea însăși și expresia ei verbală se vede din faptul că aceeași idee poate fi exprimată în diferite limbi. PSIHOLOGIA 135.

2. Limbă (II 1). O carte povestește, în limbaj simplu, despre istoria Armatei Sovietice. STANCU, U.R.S.S. 34. Vorbele lui atinseră inima acelei femei; ea auzea vorbindu-se un limbaj care ii era cunoscut. BOLINTINEANU, O. 421.
♦ Fel de a se exprima, mod specific sau caracteristic de exprimare a sentimentelor și gîndurilor, în cadrul limbii comune sau naționale. În genul dramatic, limbajul are tot rolul: prin el se zugrăvește personajul. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 237.
       • Limbaj comun = a) fel de a se exprima simplu, nepretențios, limbă obișnuită; b) figurat mijloc, bază de înțelegere. Putința delegaților care reprezintă diferite țări, de a se înțelege, de a găsi un limbaj comun, provine din unitatea intereselor vitale ale tineretului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2740.
♦ figurat Orice mijloc de exprimare a ideilor sau sentimentelor. O iubire foarte eterică, alcătuită... din declarații timide, exprimate în limbajul florilor, al mărcilor sau al culorilor. REBREANU,

I. 63. Arta a fost limbajul unei anumite clase. IONESCU-RION, C. 39.
♦ (Impropriu) Ramificație a limbii naționale unice. Caragiale dă dovadă... de perfecta lui cunoaștere a limbajului de mahala. IBRĂILEANU, S. 61.

– Variantă: (învechit) limbágiu (ODOBESCU, S. III 89, GHICA, S. 150, NEGRUZZI, S. I 278) substantiv neutru