Ce înseamnă locuțiune adverbiala fără oprire?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adverbiala fără oprire": neîntrerupt, neîncetat, continuu

"
Nu se gindeau sa poposeasca. Orice oprire le-ar fi fost mormint, noianele de zapada atit asteptau, ca sa se opreasca in ei si sa-i nameteasca. Dar asa, miseindu-se, tot mai izbuteau sa se strecoare prin ochiurile goale ale viscolului si sa scuture valurile ninsorii de pe ei. - Deodata, sergentul-major din coasta stinga a pilcului cazu. Un iures salbatec il lovise cu spai-mintatorul lui catapult de vintoasa peste cosul pieptului, ii pusese piedica si-l trintisc cit era de voinic. Negrea vru sa strige pe sublocotenent, dar nu putu. Se gindi numai fulgerator la el, ca-l lasa singur intr-o cumplita cumpana, si-l infasura intr-o ultima salbateca grija. Si nu se mai misca. E drept ca era cel mai virstnic dintre ei, dincolo de patruzeci de ani, dar pina arunci asta nu se simtise. Sublocotenentul de linga el isi simti mina de care-l tinea vagmistrul libera. Pregeta sa strige, incerca sa se plece si sa-l ridice. Ceilalti, trimba, il tirira dupa ei mai departe. Negrea ramase acolo, cu arma sub el, repede schimbat in morman de zapada. Sublocotenentul gindi doar un singur cuvinl, ivit in mintea lui la vederea grozavei scene: „teribil", cu care se indeletnici mereu de aici inainte, morfoiindu-l in gura: „teribil, teribil", clatinindu-se.
Ceva mai departe, o alta gigantica icnire a orcanului izbucni din benzile albe si, ca o infricosatoare cataracta, ii turti, inhatindu-i intr-un monstruos teasc de vazduh strivitor."
Viscolul poezie de Vasile Voiculescu

" Nicicand n-am baut ca-n ziua aceea, la fiece gara.
Setea de limba cea dulce-mi venea la orice oprire de tren.
Ceea ce trece de simt si de lut, simteam ca ma leaga:"
Crisul poezie de Eugeniu Sperantia

OPRIRE s.

I.

1. așezare, fixare, instalare, stabilire, statornicire. ( lor în regiunile de deal.)

2. poposire, zăbovire. ( lui într-un loc, pentru odihnă.)

3. popas, ședere, (învechit) poprire, șezămînt. (O de două ore.)

4. haltă, popas, (învechit) oturac, stație. (În drum a făcut mai multe .)

5. escală, popas. (Nava a făcut o scurtă .)

6. staționare, staționat. (Loc de ; în fața spitalului este interzisă.)

7. stație. ( de autobuze.)

8. stopare. ( mașinii.)

9. frînare. ( unui vehicul.)

10. închidere. ( gazelor, a apei.)

II.

1. curmare, încetare, potolire, (învechit) precurmare. ( vîntului.)

2. încetare, întrerupere, sistare, suspendare. ( lucrului de către greviști.)

3. contenire, încetare, întrerupere, (învechit și popular) opreală. (Lucrează fără .)

4. curmare, întrerupere, (figurat) stăvilire. ( scandalului.)

III.

1. împiedicare, înfrînare, stăvilire. ( avîntului tineresc.)

2. interzicere, împiedicare, (popular) opreliște, (învechit și regional) popreală. ( accesului cuiva undeva.) IV.

1. păstrare, reținere, rezervare. ( unor bilete pentru spectacol.)

2. reținere, (rar) retenție. ( unui bun al cuiva.) vezi interzicere, proscriere. ( duelului.)