 | as |
|
| Oprire [ o-pri-re ] VEZI SINONIME PENTRU oprire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului oprire în mai multe dicționareDefinițiile pentru oprire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OPRIRE: OPRIRE s. I. 1. așezare, fixare, instalare, stabilire, statornicire. (oprire lor în regiunile de deal.) 2. poposire, zăbovire. (oprire lui într-un loc, pentru odihnă.) 3. popas, ședere, (învechit) poprire, șezămînt. (O oprire de două ore.) 4. haltă, popas, (învechit) oturac, stație. (În drum a făcut mai multe oprire.) 5. escală, popas. (Nava a făcut o scurtă oprire.) 6. staționare, staționat. (Loc de oprire; oprire în fața spitalului este interzisă.) 7. stație. (oprire de autobuze.) 8. stopare. (oprire mașinii.) 9. frînare. (oprire unui vehicul.) 10. închidere. (oprire gazelor, a apei.) II. 1. curmare, încetare, potolire, (învechit) precurmare. (oprire vîntului.) 2. încetare, întrerupere, sistare, suspendare. (oprire lucrului de către greviști.) 3. contenire, încetare, întrerupere, (învechit și popular) opreală. (Lucrează fără oprire.) 4. curmare, întrerupere, (figurat) stăvilire. (oprire scandalului.) III. 1. împiedicare, înfrînare, stăvilire. (oprire avîntului tineresc.) 2. interzicere, împiedicare, (popular) opreliște, (învechit și regional) popreală. (oprire accesului cuiva undeva.) IV. 1. păstrare, reținere, rezervare. (oprire unor bilete pentru spectacol.) 2. reținere, (rar) retenție. (oprire unui bun al cuiva.) vezi interzicere, proscriere. (oprire duelului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OPRIRE: OPRÍRE, opriri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) opri și rezultatul ei. 1. Întrerupere, încetare a unei acțiuni, a unei mișcări, râmînere pe loc, staționare. Cu tabacii înfierbîntați nu mai poate fi oprire. CAMIL PETRESCU, O. II 468. • Locuţiune adverbiala Fără oprire = neîntrerupt, neîncetat, continuu. Muncitorii au lucrat zi și noapte fără oprire. BARANGA, 171. Mersesem trei ceasuri fără oprire. HOGAȘ, M. N. 11. ♦ (Concretizat) Loc unde se oprește sau unde trebuie să se oprească cineva sau ceva din mers; stație, popas. 2. Ținere pe loc, reținere. O măsură agrotehnică obligatorie la îngrijirea culturilor de toamnă în perioada de iarnă este oprirea zăpezii pe semănături. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2862. 3. Interdicție, piedică, stăvilire, opreliște. Iubirea cea de sine... Căreia, spre înfrînare și spre un fel de oprire, Mintea îi stă împotrivă. CONACHI, P. 277. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OPRIRE: OPRÍRE, opriri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) opri și rezultatul ei; încetare a unei acțiuni, a unei mișcări, rămânere pe loc; staționare, stagnare; oprit1. • Locuţiune adverbiala Fără oprire = neîntrerupt, neîncetat, continuu. ♦ (concretizat) Loc unde se oprește cineva sau ceva; stație, popas. ♦ Ținere pe loc, reținere. ♦ (învechit) Interdicție, prohibiție, piedică, opreliște. – vezi opri. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OPRIRE: OPRÍRE, opriri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) opri și rezultatul ei; încetare a unei acțiuni, a unei mișcări, rămânere pe loc; staționare, stagnare; oprit1. • Locuţiune adverbiala Fără oprire = neîntrerupt, neîncetat, continuu. ♦ (concretizat) Loc unde se oprește cineva sau ceva; stație, popas. ♦ Ținere pe loc, reținere. ♦ (învechit) Interdicție, prohibiție, piedică, opreliște. – vezi opri. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OPRIRE: OPRÍRE oprirei forme 1) vezi A OPRI și A SE OPRI. • Fără oprire fără a se întrerupe; fără a înceta. 2) Loc unde se oprește cineva sau ceva. [silabe o-pri-] /v. a (se) opri Forme diferite ale cuvantului oprire: oprirei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru oprire: opríre forme Acțiunea de a opri. Timp cît te opreștĭ și locu unde te opreștĭ, stațiune, popas: la prima oprire vom mînca. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru OPRIRE: OPRÍRE substantiv verbal interdicție, interzicere, prohibire, prohibiție. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru oprire: oprire substantiv verbal INTERDICȚIE. INTERZICERE. PROHIBIRE. PROHIBIȚIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru oprire: oprire forme acțiunea de a opri: reținere, zăbavă, interzicere. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru oprire: opríre substantiv feminin (silabe -pri-), genitiv dativ articulat oprírii; plural opríri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru oprire: opríre (o-pri-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat oprírii; plural opríri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'OPRIRE' OPRIMÁOPRIMÁNTOPRIMÁREOPRIMÁTOPRÍREOPRIȘOROPRÍTOPRIȚAOPRITOÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL oprire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului oprire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Oprire lor în regiunile de deal. Oprire lui într-un loc, pentru odihnă. O oprire de două ore. În drum a făcut mai multe oprire. Nava a făcut o scurtă oprire. Loc de oprire; oprire în fața spitalului este interzisă. Oprire de autobuze. Oprire mașinii. Oprire unui vehicul. Oprire gazelor, a apei. Oprire vîntului. Oprire lucrului de către greviști. Lucrează fără oprire. Oprire scandalului. Oprire avîntului tineresc. Oprire accesului cuiva undeva. Oprire unor bilete pentru spectacol. Oprire unui bun al cuiva. Oprire duelului. O oprire de două ore. În drum a făcut mai multe oprire. Oprire de autobuze. Lucrează fără oprire. Oprire unor bilete pentru spectacol. Oprire unui bun al cuiva. OPRÍRE oprirei forme 1 vezi A OPRI și A SE OPRI. • Fără oprire fără a se întrerupe; fără a înceta. |
GRAMATICA cuvântului oprire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului oprire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul oprire poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE oprire? Vezi cuvântul oprire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul oprire?[ o-pri-re ] Se pare că cuvântul oprire are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL oprire Inţelegi mai uşor cuvântul oprire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Fără oprire = neîntrerupt, neîncetat, continuu Locuţiune adverbiala Fără oprire = neîntrerupt, neîncetat, continuu Locuţiune adverbiala Fără oprire = neîntrerupt, neîncetat, continuu |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL oprire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Copil mic sau, popular, de țâță?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul oprire are forma: opríri
