Ce înseamnă locuțiune prepoziție în profitul cuiva?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune prepoziție în profitul cuiva": în folosul, în beneficiul cuiva

" S-a sustinut ca dispretuia averea E un neadevar - pe care nu-l poate spune decat sau cine n-a cunoscut pe poet, sau cine vrea sa spuna un neadevar - o afirm eu aci cu siguranta ca afara de teorii fantaziste, psihologice, etnice, etice, estetice scl. nu voi capata nici o dezmintire serioasa. L-am cunoscut, am trait langa el foarte aproape vreme indelungata si stiu cat de mult pret putea pe placerile materiale ale vietii. L-am vazut destul de adesea scrasnind de lipsa. Contrari etatea patimilor, dorul vag de poet, acel dor de care se departeaza tinta cu cat ii pare lui ca se apropie de dansa, il aruncau, ce-i drept, in cea mai intunecata melancolie, dar nu-l zdrobeau niciodata; lipsa materiala insa il excita, il demoraliza, il sfarama cu desavarsire da, dar era prea mandru ca sa se planga de asta, si mai ales acelora ce trebuiau s-o inteleaga nespusa.
S-a zis ca era risipitor si ca, orice sume ar fi trecut prin mana-i, el tot nefericit ar fi fost, de vreme ce nefericirea lui era de un fel curat moral. Minunata judecata, dar ieftina scuza pentru acei ce l-au lasat totdeauna in lipsa, desi-l puteau ajuta cu toata dignitatea, desi apropierea lui le-a facut cinste si profit - si inca le face. Da, era risipitor, pentru ca iubea si el placerile brutale ale vietii; si doar are si un om de valoare dreptul sa doreasca aceste placeri; da, nenorocirea lui era de un fel moral, si tot nenorocit ar fi fost dispunand de orisicate mijloace; insa, fiindu-i sufletul atat de iritabil, ii mai trebuia si trupul chinuit si nemangaiat? si obtinerea bunurilor lumesti i-ar fi sporit, ori alinat chinul sufletesc?
Astazi nu mai incape indoiala ca el era osandit de la nastere sa moara cum a murit; insa neajunsurile practice ale traiului, hrana ordinara, interior mizer, nevoie continua de munca grosolana obli-gata si ridicul platita, - cu acelasi fin si nobil instrument cu care trebuia sa cante plutirea lunii pe miscatoarea marilor singuratate - si pofte arzatoare, atat de ieftine pentru altii, atat de scumpe, mai adesea imposibile de multumit pentru el, i-au grabit scurta cale catre tristu-i sfarsit."
Ironie poezie de Ion Luca Caragiale

De la D. C. D.-GHEREA poezie de Ion Luca Caragiale

PROFÍT (< limba franceza , germană, italiana ) substantiv neutru Folos, câștig, beneficiu.
♦ Venitul care revine proprietarilor capitalului investit într-o afacere.
♦ (contabilitate) Diferența pozitivă dintre veniturile realizate de o societate comercială, într-o anumită perioadă, și cheltuielile aferente veniturilor; pentru o singură tranzacție, p. este diferența pozitivă dintre prețul de vânzare al unui activ (corporal, necorporal, financiar) și prețul la care a fost achiziționat.
       • P. impozabil = p. dintr-o anumită perioadă, determinat în concordanță cu regulile stabilite de autoritatea fiscală, pe baza cărora impozitul pe p. este plătibil. P. net = p. brut minus impozitul pe p. impozabil.