eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă praf și țărînă?

Care e înțelesul expresiei praf și țărînă?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "praf și țărînă":
nimic; praf și pulbere





Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Nici cucii nu dau primavara cu-alean, Vestind ca-am veni din rascruci la lumina. Se leapada cerul de omul sarman, Caci umbra de el abia se mai tine.
Sunt toate-o cainta de frati si de paini, Murim fara teama ca o sa ne doara Tara, ca e fara noi, data-afara Din tarina ei, s-o cersim prin straini.
Auzi? Iara tuna colo, la origini:"
Din cumpana sortii poezie de Anatol Codru

" Sufla in surla din toti bojocii.
Apoi si Mensikov cu tarina Katerina,
Cancelarul Golovkin si amiralul Apraksin."
Printul poezie de George Meniuc
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ȚĂRÎ́NĂ, (2, rar) țărîne, substantiv feminin

1. Pămînt fărîmat mărunt. Pe țărîna proaspătă se înălțau ici-colo pîlcuri de zambile. SADOVEANU, O. IV 40. Cîțiva copilași... se jucau în țărîna pe care o aduceau din mijlocul umblat al uliței. CAMIL PETRESCU, O. I 464. În poală purta cîțiva pumni de țărînă. AGÎRBICEANU, S. P. 100.
♦ Pămîntul cu care se acoperă sicriul, cu care se umple groapa, mormîntul. Toți aruncară cîte o mînă de țărînă peste sicriu. BUJOR, S. 110. Cioclii au coborît săcriul în groapă, au aruncat țărîna și, isprăvind, s-au dus la o crîșmă. NEGRUZZI, S. I 32.
       • (Simbolizînd moartea, uitarea) Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărînă se depune. EMINESCU, O. I 134. (expresie) Fie-i țărîna ușoară! = (formulă folosită cînd se vorbește despre un mort) odihnească-se în pace! Fie-i țărîna ușoară! nu l-am văzut niciodată ieșind din atitudinea lui socotită și demnă. GALACTION, O. I 95. Am biruit noi, care trăim, cei răniți, și mai ales cei care au murit, fie-le țărîna ușoară oriunde ar dormi! DELAVRANCEA, O. II 227. Soacră-mea

– fie-i țărîna ușoară!

– așa a făcut cu mine. CREANGĂ, P.

4. (Rar) A-și închina fruntea în țărînă = a muri. Acesta a făcut destule răutăți, pînă ce a venit verb reflexiv:emea să-și închine și el fruntea în țărînă. SADOVEANU, O. VIII 246. Praf și țărînă = nimic; praf și pulbere. Praf și țărînă rămase și din fata cea mare de zmeu. ISPIRESCU, L. 225.
       • (Simbolizînd pămîntul din care, după concepția biblică, a fost făcut omul și în care se preface omul după moarte) Țărînă

– sîntem toți țărînă, E de prisos orice trufie... MACEDONSKI, O. I 36. Trupul tău, ce-a fost țărînă, în țărînă s-a preface. ALECSANDRI, P. I 199.
♦ Stratul de la suprafață (sau de la o mică adîncime) al pămîntului. Noi avem sub brazdă, în țărîna neagră, mai mulți Șoimărești decît cei care trăiesc astăzi. SADOVEANU, O. VII 101. Frați buni ai frunzelor din codru, Copii ai mîndrei bolți albastre, Sfințiți cu lacrimi și sudoare Țărîna plaiurilor noastre. GOGA, P.

10. Ating țărîna cu fruntea. CARAGIALE, O. III 144.
♦ (Depreciativ) Ogor, țarină. Lui Avram Saizu nu-i revine din averea părintească decît un lot mizerabil de țărînă. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 160, 2/4.

2. figurat Trup neînsuflețit; oseminte. Și totuși, țărînă frumoasă și moartă, De racla ta razim eu harfa mea spartă. EMINESCU, O. I 38. O singură fericire îmi mai rămîne. Ca țărînele noastre să se odihnească în același mormînt. BOLINTINEANU, O. 465.

– Variante: (regional) țắrnă (CREANGĂ, O. A. 126, JARNÍK-BÎRSEANU, despre 282), țérnă (HOGAȘ, H. 46) substantiv feminin