eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tarina


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
ţărî́nă [ ţă-rî́-nă ]
VEZI SINONIME PENTRU ţărî́nă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului tarina în mai multe dicționare

Definițiile pentru tarina din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚĂRÎ́NĂ:
ȚĂRÎ́NĂ, (2, rar) țărîne, substantiv feminin

1. Pămînt fărîmat mărunt. Pe țărîna proaspătă se înălțau ici-colo pîlcuri de zambile. SADOVEANU, O. IV 40. Cîțiva copilași... se jucau în țărîna pe care o aduceau din mijlocul umblat al uliței. CAMIL PETRESCU, O. I 464. În poală purta cîțiva pumni de țărînă. AGÎRBICEANU, S. P. 100.
♦ Pămîntul cu care se acoperă sicriul, cu care se umple groapa, mormîntul. Toți aruncară cîte o mînă de țărînă peste sicriu. BUJOR, S. 110. Cioclii au coborît săcriul în groapă, au aruncat țărîna și, isprăvind, s-au dus la o crîșmă. NEGRUZZI, S. I 32.
       • (Simbolizînd moartea, uitarea) Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărînă se depune. EMINESCU, O. I 134. (expresie) Fie-i țărîna ușoară! = (formulă folosită cînd se vorbește despre un mort) odihnească-se în pace! Fie-i țărîna ușoară! nu l-am văzut niciodată ieșind din atitudinea lui socotită și demnă. GALACTION, O. I 95. Am biruit noi, care trăim, cei răniți, și mai ales cei care au murit, fie-le țărîna ușoară oriunde ar dormi! DELAVRANCEA, O. II 227. Soacră-mea

– fie-i țărîna ușoară!

– așa a făcut cu mine. CREANGĂ, P.

4. (Rar) A-și închina fruntea în țărînă = a muri. Acesta a făcut destule răutăți, pînă ce a venit verb reflexiv:emea să-și închine și el fruntea în țărînă. SADOVEANU, O. VIII 246. Praf și țărînă = nimic; praf și pulbere. Praf și țărînă rămase și din fata cea mare de zmeu. ISPIRESCU, L. 225.
       • (Simbolizînd pămîntul din care, după concepția biblică, a fost făcut omul și în care se preface omul după moarte) Țărînă

– sîntem toți țărînă, E de prisos orice trufie... MACEDONSKI, O. I 36. Trupul tău, ce-a fost țărînă, în țărînă s-a preface. ALECSANDRI, P. I 199.
♦ Stratul de la suprafață (sau de la o mică adîncime) al pămîntului. Noi avem sub brazdă, în țărîna neagră, mai mulți Șoimărești decît cei care trăiesc astăzi. SADOVEANU, O. VII 101. Frați buni ai frunzelor din codru, Copii ai mîndrei bolți albastre, Sfințiți cu lacrimi și sudoare Țărîna plaiurilor noastre. GOGA, P.

10. Ating țărîna cu fruntea. CARAGIALE, O. III 144.
♦ (Depreciativ) Ogor, țarină. Lui Avram Saizu nu-i revine din averea părintească decît un lot mizerabil de țărînă. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 160, 2/4.

2. figurat Trup neînsuflețit; oseminte. Și totuși, țărînă frumoasă și moartă, De racla ta razim eu harfa mea spartă. EMINESCU, O. I 38. O singură fericire îmi mai rămîne. Ca țărînele noastre să se odihnească în același mormînt. BOLINTINEANU, O. 465.

– Variante: (regional) țắrnă (CREANGĂ, O. A. 126, JARNÍK-BÎRSEANU, despre 282), țérnă (HOGAȘ, H. 46) substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ȚARINĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚARINĂ:
ȚÁRINĂ1, țarini și (rar) țarine, substantiv feminin

1. Cîmp cultivat, ogor, arătură, glie. Pășește-n țarină semănătorul Și-n brazda neagră, umedă de rouă, Aruncă-ntr-un noroc viața nouă. VLAHUȚĂ, O. A. 28. Viile și țarinile badei Ion rodesc mai bine decît ale altor oameni. RETEGANUL, P. IV 62. Mă trimite mama cu demîncare în țarină, la niște lingurari. CREANGĂ, A. 52.
       • figurat verb reflexiv:eau țarina prezentului s-o samăn, Cum tatăl meu, țăranul, holda. BENIUC, vezi 87.

2. (Popular) Teritoriul unei comune (cu pămînt arabil, pășuni, păduri etc.); hotar.
       • Poarta țarinii = poartă făcută la începutul fiecărui drum prin care se intră într-un sat. Amintindu-și de ziua aceea, Costan strînse pumnii și se opri în poarta țarinei. CAMILAR, N. I 23. Frunză verde măr pătat, Om străin de intră-n sat, Poarta țarinei îi zice: «N-ai ce căuta pe-aice». BELDICEANU, P. 97. Cum ajunse la poarta țarinei, și începu a cunoaște casele neamurilor. ȘEZ. VII

5. Gardul țarinii = gard care împrejmuiește un sat. Gardul țarinii... care împrejmuie satul, despărțindu-l de ogoare, are dincolo sau dincoace șanț sau hindichi. PAMFILE,

I. C. 430. Iată luncile nainte; gardul țarinei mai sus! COȘBUC, P. I 261.

– Variante: (regional) țárnă (GOROVEI, C. 111), (învechit) țeárină (ODOBESCU, S. III 14, NEGRUZZI, S. I

8) substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ȚARINĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚARINĂ:
ȚÁRINĂ1, țarini, substantiv feminin

1. Câmp cultivat; ogor, arătură.

2. (popular) Teritoriul unei comune (cu pământ arabil, pășuni, păduri etc.).
       • Poarta țarinii = poartă făcută la începutul drumurilor prin care se intră într-un sat. Gardul țarinii = gard care împrejmuiește un sat.

3. (Mai ales articulat) Dans popular în perechi, răspândit în zona Munților Apuseni, cu mișcări moderate, care se dansează însoțit de strigături cântate sau recitate; melodie după care se execută acest dans. [Variante: (regional) țárnă, (învechit) țeárină substantiv feminin]

– conform limba sârbă carina.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ȚARINĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚARINĂ:
ȚÁRINĂ1, țarini, substantiv feminin

1. Câmp cultivat; ogor, arătură.

2. (popular) Teritoriul unei comune (cu pământ arabil, pășuni, păduri etc.).
       • Poarta țarinii = poartă făcută la începutul drumurilor care intră într-un sat. Gardul țarinii = gard care împrejmuiește un sat.

3. (Mai ales articulat) Numele unui dans popular în perechi, cu mișcări moderate, care se dansează însoțit de strigături cântate sau recitate; melodie după care se execută acest dans. [Variante: (regional) țárnă, (învechit) țeárină substantiv feminin]

– conform sârbo-croată carina.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

țarină
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru țarină:
țárină, țarini substantiv feminin Câmp cultivat; ogor, arătură.
       • Țarina olarului = terenul pe care l-au cumpărat sinedriștii evrei de la un olar cu cei 30 de arginți reprezentând prețul vânzării lui Iisus Hristos de către Iuda, dar pe care acesta îi restituise, teren care urma să fie destinat îngropării străinilor. Aici s-a spânzurat Iuda de un arbore.

– conform sârbo-croată carina.

Definiție sursă: Dicționar religios

țărî́nă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru țărî́nă:
țărî́nă și (vechĭ) țerínă forme, plural inuz. ar fi ĭ (despre țară). Pămînt fărămat așa cum se face cînd sapĭ: țărîna acoperi mortu. Să-ĭ fie țărîna ușoară, vorbe de dragoste adresate ca salutare unuĭ mort la înmormîntare.

– În est țărnă, plural e.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ȚARINĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚARINĂ:
ȚÁRINĂ tarinai forme

1) Teren pregătit special pentru culturi agricole; ogor.

2) mai ales articulat Dans popular executat în perechi, cu mișcări moderate și însoțit de strigăte.

3) Melodie după care se execută acest dans. [G.-D. țarinii] / țară + sufix tarinaină
Forme diferite ale cuvantului tarina: tarinai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ȚARINĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚARINĂ:
ȚARÍNĂ tarinae forme istorie

1) (în Rusia și în alte state slave; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducătoare absolută a țării; suverană, împărăteasă; regină.

2) Soție a țarului. [G.-D. țarinei] /<fr. tsarine
Forme diferite ale cuvantului tarina: tarinae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ȚARINĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚARINĂ:
ȚARINĂ s.

1. arătură, ogor, (popular) răzor, (regional) plan. (Pămîntul arat se numește tarina.)

2. cîmp, ogor, (popular și poetic) glie, (popular) răzor, (învechit și regional) agru, (regional) plan, (învechit) sat. (A ieșit pe tarina, la arat.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

țarină
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru țarină:
țárină forme, plural ĭ, vechĭ e (vechea slavă carina, bir; sîrb. cárina, vamă; rut. cárina, ogor. Bern. 1, 127). Cîmp lucrat, arătură, ogor.

– În est țarnă (ca pernă despre perină).

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

țarină
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru țarină:
*țarínă forme, plural e (în franceză tsarine, despre tsar, țar, pin anal. cu latina regina de la rex, regis. Rușiĭ zic carica [țarița]). Soția țaruluĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ȚARINĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚARINĂ:
ȚARÍNĂ2, țarine, substantiv feminin

1. Soția țarului.

2. Titlu dat împărăteselor Rusiei; persoană care purta acest titlu.

– Din limba franceza tsarine.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ȚARINĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚARINĂ:
ȚARÍNĂ2, țarine, substantiv feminin

1. Soția țarului.

2. Titlu dat împărăteselor Rusiei; persoană care purta acest titlu.

– Din limba franceza tsarine.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ȚĂRINĂ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ȚĂRINĂ:
ȚĂRINĂ substantiv

1.

– Ion, mold., 1617 (Glos).

2. Țărnă, răzeș [mold. 1673]; Țărneștii substantiv

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

ȚARINĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ȚARINĂ:
ȚARÍNĂ substantiv feminin

1. soția țarului.

2. titlu dat împărăteselor Rusiei. (< limba franceza tsarine)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

ȚARINĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚARINĂ:
ȚARÍNĂ2, țarine, substantiv feminin Soția țarului; titlu dat împărăteselor Rusiei.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

țarină
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țarină:
țarínă (soția țarului) substantiv feminin, genitiv dativ articulat țarínei; plural țaríne
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

țarină
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru țarină:
țarínă2 (soție de țar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat țarínei; plural țaríne
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

țarina
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru țarina:
!țárina (dans) substantiv feminin articulat, neart. țárină, genitiv dativ articulat țárinei
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

țarină
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țarină:
țárină (ogor) substantiv feminin, genitiv dativ articulat țárinii; plural țárini
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

țarină
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru țarină:
țárină1 (ogor) substantiv feminin, genitiv dativ articulat țárinii; plural țárini
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

țarină
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru țarină:
țarină forme soția Țarului, împărăteasa Rusiei.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

țarina
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țarina:
țárina (dans) substantiv feminin articulat, genitiv dativ țárinei
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ȚARINĂ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ȚARINĂ:
ȚARÍNĂ, substantiv, fam. buc. (C Cos IV).
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

țarina
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru țarina:
țarina vezi ardeleana (1).
Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali


CUVINTE APROPIATE DE 'TARINA'
TărîlăȚările-de-Jostărî́mTĂRÍMEȚÁRINĂTĂRÎ́NCtarî́ncăȚĂRÎNÓStârîre

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL țarina
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului țarina dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ȚÁRINĂ țarinai forme 1 Teren pregătit special pentru culturi agricole; ogor.
țarinii] / țară + sufix țarinaină.
ȚARÍNĂ țarinae forme istorie 1 în Rusia și în alte state slave; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv Conducătoare absolută a țării; suverană, împărăteasă; regină.
Pămîntul arat se numește țarina.
A ieșit pe țarina, la arat.

GRAMATICA cuvântului țarina?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului țarina.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul țarina poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul țarina sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul țarină are forma: țaríne
VEZI PLURALUL pentru țarina la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE ţărî́nă?
Vezi cuvântul ţărî́nă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ţărî́nă?
[ ţă-rî́-nă ]
Se pare că cuvântul ţărî́nă are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL țarina
Inţelegi mai uşor cuvântul țarina dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Expresie Fie-i țărîna ușoară! = formulă folosită cînd se vorbește despre un mort odihnească-se în pace! Fie-i țărîna ușoară! nu l-am văzut niciodată ieșind din atitudinea lui socotită și demnă
Rar A-și închina fruntea în țărînă = a muri
Praf și țărînă = nimic; praf și pulbere
Poarta țarinii = poartă făcută la începutul fiecărui drum prin care se intră într-un sat
Gardul țarinii = gard care împrejmuiește un sat
Poarta țarinii = poartă făcută la începutul drumurilor prin care se intră într-un sat
Gardul țarinii = gard care împrejmuiește un sat
Poarta țarinii = poartă făcută la începutul drumurilor care intră într-un sat
Gardul țarinii = gard care împrejmuiește un sat
Țarina olarului = terenul pe care l-au cumpărat sinedriștii evrei de la un olar cu cei 30 de arginți reprezentând prețul vânzării lui Iisus Hristos de către Iuda, dar pe care acesta îi restituise, teren care urma să fie destinat îngropării străinilor

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL țarina

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A rămâne bumben?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
boală contagioasă gravă, provocată de un virus transmis prin musca țețe și manifestată prin somnolență persistentă și progresivă; boala somnului
persoană care are funcția de ministru într-un guvern, fără a fi titularul unui minister
a rămâne nemișcat, țeapăn
a se afla sau a fi, a trăi sub totala dominație a cuiva, a fi exploatat, subordonat, împilat
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app