eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă predicat verbal?

Care e predicat verbal?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "predicat verbal":
predicat format dintr-un verb predicativ la un mod personal; predicat nominal




Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
PREDICÁT, predicate, substantiv neutru

1. (gramatică) Partea principală a propoziției care atribuie subiectului o acțiune, o stare sau o însușire. Numai verbele la modurile personale pot forma singure predicatul. gramatică limba română II 70. Accentul principal al propoziției stă pe predicat, nu pe subiect. IORDAN, L. R. 163.
       • Predicat verbal = predicat exprimat printr-un verb predicativ la un mod personal. în propoziția «muncitorul lucrează», «lucrează» este predicat verbal. ▭ Predicat nominal = predicat exprimat printr-un verb copulativ și un nume predicativ. În propoziția «muncitorul este harnic», «este harnic» este predicat nominal.

2. (Logică) Termenul unei judecăți care afirmă sau neagă ceva despre subiect. Partea din manualul d-sale care vorbește despre extensiunea sferelor subiectului și predicatului e foarte confuză. GHEREA, ST. Hristos III 219.