 | as |
|
| Predicat [ pre-di-cat ] VEZI SINONIME PENTRU predicat PE ESINONIME.COM definiția cuvântului predicat în mai multe dicționareDefinițiile pentru predicat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PREDICAT: PREDICÁT, predicate, substantiv neutru 1. (gramatică) Partea principală a propoziției care atribuie subiectului o acțiune, o stare sau o însușire. Numai verbele la modurile personale pot forma singure predicatul. gramatică limba română II 70. Accentul principal al propoziției stă pe predicat, nu pe subiect. IORDAN, L. R. 163. • Predicat verbal = predicat exprimat printr-un verb predicativ la un mod personal. în propoziția «muncitorul lucrează», «lucrează» este predicat verbal. ▭ Predicat nominal = predicat exprimat printr-un verb copulativ și un nume predicativ. În propoziția «muncitorul este harnic», «este harnic» este predicat nominal. 2. (Logică) Termenul unei judecăți care afirmă sau neagă ceva despre subiect. Partea din manualul d-sale care vorbește despre extensiunea sferelor subiectului și predicatului e foarte confuză. GHEREA, ST. Hristos III 219. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PREDICAT: PREDICÁT substantiv neutru 1. parte principală a propoziției care atribuie subiectului o acțiune, o stare, o însușire. ♦ predicat verbal = predicat exprimat printr-un verb predicativ la un mod personal, locuțiune verbalaală, adverb sau interjecție predicativă; predicat nominal = predicat exprimat printr-un verb copulativ și un nume predicativ. 2. (logică) termen al unei judecăți care afirmă sau neagă ceva în legătură cu subiectul. • (logică simbolică) element constitutiv al funcțiilor specifice calculului de predicate. 3. (matematică) enunț care depinde de una sau mai multe variabile și căruia, pentru orice valoare dată variabilelor, îi corespunde o propoziție. (< limba franceza prédicat, latina praedicatum) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PREDICAT: PREDICÁT, predicate, substantiv neutru 1. (gramatică) Parte principală a propoziției, care arată o acțiune, o stare sau o însușire a subiectului. • Predicat verbal = predicat exprimat printr-un verb predicativ la un mod personal (sau printr-o interjecție). Predicat nominal = predicat exprimat printr-un verb copulativ la un mod personal și un nume predicativ. 2. (logică) Termen al unei judecăți de predicație reprezentând nota care se afirmă sau se neagă despre subiectul judecății. – Din limba franceza prédicat, latina praedicatum. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PREDICAT: PREDICÁT substantiv neutru 1. Parte principală a propoziției care atribuie subiectului o acțiune, o stare, o însușire. • Predicat verbal = predicat format dintr-un verb predicativ la un mod personal; predicat nominal = predicat format dintr-un verb copulativ și un nume predicativ. 2. Termen al unui raționament care afirmă sau neagă ceva în legătură cu subiectul. ♦ (În logica simbolică) Element constitutiv al funcțiilor specifice calculului cu predicate. [< latina praedicatum, conform limba franceza prédicat]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PREDICAT: PREDICÁT, predicate, substantiv neutru 1. (gramatică) Parte principală a propoziției, care arată o acțiune, o stare sau o însușire a subiectului. • Predicat verbal = predicat exprimat printr-un verb la un mod personal (sau printr-o interjecție). Predicat nominal = predicat format dintr-un verb copulativ la un mod personal și un nume predicativ. 2. (logică) Termen al unei judecăți care afirmă sau neagă ceva despre subiect. – Din limba franceza prédicat, latina praedicatum. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PREDICAT: PREDICÁT predicate n. 1) gramatică Parte principală a propoziției care atribuie subiectului o acțiune, o stare sau o însușire. 2) logică Termen al unei judecăți care afirmă sau neagă ceva despre subiectul acesteia. /<fr. prédicat, latina praedicatum Forme diferite ale cuvantului predicat: predicate Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru predicat: *predicát n., plural e (latina praedicatum, care a fost enunțat). gramatică logică Ceĭa ce se zice despre subĭect. De ex.: codru înverzește, codru e verde. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru predicat: predicát substantiv neutru, plural predicáte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru predicat: predicát substantiv neutru, plural predicáte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PREDICAT' PREDICAMÉNTpredicamentálPREDICÁNTPREDICÁREPREDICÁTPREDICÁȚIEPREDICAȚIÚNEPREDICATÍVPREDICATIVITÁTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL predicat Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului predicat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PREDICÁT predicate n. |
GRAMATICA cuvântului predicat? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului predicat. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul predicat poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE predicat? Vezi cuvântul predicat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul predicat?[ pre-di-cat ] Se pare că cuvântul predicat are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL predicat Inţelegi mai uşor cuvântul predicat dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Predicat verbal = predicat exprimat printr-un verb predicativ la un mod personal ▭ Predicat nominal = predicat exprimat printr-un verb copulativ și un nume predicativ ♦ predicat verbal = predicat exprimat printr-un verb predicativ la un mod personal, locuțiune verbalaală, adverb sau interjecție predicativă; predicat nominal = predicat exprimat printr-un verb copulativ și un nume predicativ Predicat verbal = predicat exprimat printr-un verb predicativ la un mod personal sau printr-o interjecție Predicat nominal = predicat exprimat printr-un verb copulativ la un mod personal și un nume predicativ Predicat verbal = predicat format dintr-un verb predicativ la un mod personal; predicat nominal = predicat format dintr-un verb copulativ și un nume predicativ Predicat verbal = predicat exprimat printr-un verb la un mod personal sau printr-o interjecție Predicat nominal = predicat format dintr-un verb copulativ la un mod personal și un nume predicativ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Gâscă sălbatică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul predicat are forma: predicáte
