eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă pronunție: che-o- – variante: cheutoare, chiotoare substantiv feminin – latina *clautoria < *clautus?

Care e pronunție: che-o- – variante: cheutoare, chiotoare substantiv feminin – latina *clautoria < *clautus?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "pronunție: che-o- – variante: cheutoare, chiotoare substantiv feminin – latina *clautoria < *clautus":
clavutus




Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
CHEOTOÁRE, cheotori, substantiv feminin (Și în forma cheutoare)

1. Mic semicerc de ață, de șiret, de stofă etc. cu care se încheie nasturii de la o haină. își deznoda cheutorile blănilor, gîfîind. C. PETRESCU, S. 125. Mă simții apucat de mini, de brațe, de umere, de cheotoarea surtucului. HOGAȘ, M. N. 29. Dintr-o sută de fuioare, Mi-a făcut o cheutoare. MARIAN, S. 139.

2. Tăietura din partea stingă (sau dreaptă) a reverului hainei; butonieră. Gătit cu cravată roșie, cu flori la cheutoare... Robea intră în bufet. DUNĂREANU, CH. 154.

3. (Regional) Loc unde se împreună bîrnele la colțurile caselor; coama sau culmea casei în locul unde se împreună cu căpriorii. în curte cine-a-ntrat? Poate-s niște pețitori, Și se țin la cheutori? MARIAN, S. 109.

– Pronunțat: che-o-.

– Variante: cheutoáre, chiaotoáre (ODOBESCU, S. II 297), chiotoáre (SLAVICI, N. II 280, BĂLCESCU, O. II 258) substantiv feminin