eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă seria zero?

Care e seria zero?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "seria zero":
primele cantități dintr-un produs nou, executate de o întreprindere în timpul însușirii fabricației în serie a produsului respectiv




Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Altfel nu-i dam de hac.
Se duc sateni o serie
Cu nuci si usturoi,"
Din oblastea norocului poezie de Carare Petru

"Mitus si toti iesira in recreatie, ma dadui si cu la o parte si ma dcscaltai sa-mi scutur glodurile.
Le scuturai si dupa-aia ce-mi zic: ia sa ma las si eu o serie de timp in recreatie.
Si ma-tind pe spate. "
Odihna poezie de Nicolae Velea
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
SÉRIE, serii, substantiv feminin

1. Înșiruire, succesiune neîntreruptă de obiecte, de fapte etc. (vezi șir, lanț); prin extensie mulțime, sumă. În ultimul timp începuse să publice... o serie de articole. CAMIL PETRESCU, U. N. 58. Colonelul se gîndi să erupă într-o serie de țipete și înjurături, însă i se păru prea sinceră atitudinea țăranului și renunță. SAHIA, N. 75. Pe aici multe se vorbesc despre piesa mea: unii-și promit succes enorm, serii lungi de reprezentații. CARAGIALE, O. VII 530.
       • locuțiune adjectiv De serie = fabricat, produs în serie; figurat comun, obișnuit, banal. În industria constructoare de mașini se va pune un accent deosebit pe dezvoltarea producției de serie. GHEORGHIU-DEJ, R. 74.
       • Locuţiune adverbiala (Pe lîngă verbele «a produce», «a fabrica») În serie = în număr mare, în multe exemplare de același tip.
♦ Grup, tranșă, categorie într-o succesiune sau într-o clasificare. Pentru diferitele graiuri romînești e caracteristică trecerea unor consoane din seria palatală în seria nepalatală și invers. S. C. L. 1950, 199. Șirul pînzelor arată toată seria-ngropată, Iar în fața lor, pe-un scaun, Stă de ani cum stă și-acu El, cel viu, cu ochii țintă. COȘBUC, P. II 97.

2. Expresie matematică formată dintr-o infinitate de termeni care se deduc unul din altul conform unei anumite reguli și care sînt legați între ei prin semnul plus sau minus.

3. (chimie) Grup de compuși organici caracterizați prin faptul că fiecare are în molecula sa cîte un atom de carbon și doi atomi de hidrogen mai mult decît compusul precedent al grupului.

4. Număr de ordine care se aplică pe obiectele fabricate într-un număr mare de exemplare de același tip.
♦ Număr caracteristic unuia dintre tipurile de fabricație a unor produse finite.