eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă tufă-n pungă sau tufă-n buzunar?

Care e înțelesul expresiei tufă-n pungă sau tufă-n buzunar?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "tufă-n pungă sau tufă-n buzunar":
a nimic; b om fără bani





Ce inseamna expresia      ă in literatură

"
Hotarat lucru: nu mai apare In cumpana mea si-a parintilor mei Fiul lor Gheorghe, sau fiul lor Stefan Si mie frate drept — Constantin, Sau cum i-au fost spus surorile intai... Croit pe potriva unei ambitii, El nu mai cuteaza sa dea printre noi, Sa-si ceara partea lui de avere — Sa zicem, un cal sau vreo unealta, O tufa de vie sau locul de casa, Sau vreo porecla si asa mai departe, Daca ar fi sa-l porneasca-ntr-o nunta Parintii mei pe vreo coasta de toamna. Dar nici un sfat acum nu mai prinde. Plimbandu-se-n el ca-ntr-un paradis, Nu-l mai ranesc intrebarile noastre, Sau golul ce-l pune-ntre el si parinti, Ca locul furat, pe deal, de o cruce, Pe care o cara-n spinare strabunii Departe in satul lor din vechime. Ci el — nici habar de toate acestea,
Si nici vreo idee macar sa-l destepte,"
Mitul personal poezie de Anatol Codru

" si cu ursul Martinica,
sub o tufa de urzica.
Si urzica ii urzica,"
Hora mare poezie de Dumitru Matcovschi
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
TÚFĂ, tufe, substantiv feminin

1. Nume generic pentru orice fel de arbust cu ramuri dese, care pornesc direct de la rădăcină; grup de flori sau de plante erbacee cu rădăcină comună. Stăteam tolăniți... Pe nisipul arzător Împestrițat cu tufe de arini și răchite. BENIUC, vezi 23. Ici-colea tufe de mărăcini jucau înaintea drumeților, la bătaia vîntului și luau în întunericul nopții fel de fel de înfățișări. SANDU-ALDEA, U. P. 85. Lobodele și buruienele crescuse mari, în tufe negre-verzi. EMINESCU, N. 37. Sub tufă cu roșmarin Șede badea și bea vin. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 141.
       • figurat (Simbolizînd lipsa totală de lucruri, de oameni, de bani) Au rămas cu buzele umflate și cu tufa-n pungă. SBIERA, P. 282. Ceva țoale ori verb reflexiv:un dichis în casa lui, tufă! ISPIRESCU, L. 207. Să fii nevoit să trăiești cu una beteagă pînă la sfîrșitul vieții, și copii, tufă. CREANGĂ, P. 118. Cînd mă trezesc?... tufă-n pungă, tufă-n buzunar. ALECSANDRI, T. I 215. (expresie) Tufă de Veneția = nimic, de loc; nimeni. Tufă-n buzunar = om care n-are bani; calic. Ajungi... să dai mîna cu niște tufă-n buzunar. ALECSANDRI, T. I 1661.
       • Compus: (botanică) tufă-lemnoasă = arbust din familia leguminoaselor cu flori galbene, cultivat uneori ca plantă decorativă (Caragana frutescens).
♦ figurat Păr mult și des; claie, smoc. Ochii aveau o viață puternică, li se zbăteau neliniștiți în tufele sprîncenelor. CAMILAR, N. II 230. Ochii plini de o durere nemărginită ardeau sub tufa de păr cărunt care-i căzuse pe frunte. SADOVEANU, O. I 374. Își mîngîia capul gol, acoperit de tufe de păr ca zăpada. id. ib II 336.

2. Ramură, creangă. Pe domnescul tron înălțat Cîrma în labe tare-o luase Și cu verzi tufe sta-ncoronat. ALEXANDRESCU, M. 348.
♦ Bîtă, ciomag. Slugile alerg îndată, Pe jupîn îl ciomăgesc, Că e măgar îi arată, Cu tufele-i mulțămesc. ALEXANDRESCU, M. 287. Scoase... Tufă groasă, noduroasă, Și-i trase verb reflexiv:o cinci și șase. TEODORESCU, P. P. 296.

3. (Regional) Alun. Ca să ai mană la vacă... să iei un băț de tufă

– alun

– și să-l vîri în pămînt. PAMFILE, VĂZD. 89. Fă-mă, doamne, lemn de tufă, Să mă taie mîndra furcă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 368.
♦ Tufan. Cu gogoși de tufă nu se-nnegresc sprîncene. PANN, P. vezi I 51.