eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tufa


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Tufă [ tu-fă ]
VEZI SINONIME PENTRU tufă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului tufa în mai multe dicționare

Definițiile pentru tufa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TUFĂ:
TÚFĂ, tufe, substantiv feminin

1. Nume generic pentru orice fel de arbust cu ramuri dese, care pornesc direct de la rădăcină; grup de flori sau de plante erbacee cu rădăcină comună. Stăteam tolăniți... Pe nisipul arzător Împestrițat cu tufe de arini și răchite. BENIUC, vezi 23. Ici-colea tufe de mărăcini jucau înaintea drumeților, la bătaia vîntului și luau în întunericul nopții fel de fel de înfățișări. SANDU-ALDEA, U. P. 85. Lobodele și buruienele crescuse mari, în tufe negre-verzi. EMINESCU, N. 37. Sub tufă cu roșmarin Șede badea și bea vin. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 141.
       • figurat (Simbolizînd lipsa totală de lucruri, de oameni, de bani) Au rămas cu buzele umflate și cu tufa-n pungă. SBIERA, P. 282. Ceva țoale ori verb reflexiv:un dichis în casa lui, tufă! ISPIRESCU, L. 207. Să fii nevoit să trăiești cu una beteagă pînă la sfîrșitul vieții, și copii, tufă. CREANGĂ, P. 118. Cînd mă trezesc?... tufă-n pungă, tufă-n buzunar. ALECSANDRI, T. I 215. (expresie) Tufă de Veneția = nimic, de loc; nimeni. Tufă-n buzunar = om care n-are bani; calic. Ajungi... să dai mîna cu niște tufă-n buzunar. ALECSANDRI, T. I 1661.
       • Compus: (botanică) tufă-lemnoasă = arbust din familia leguminoaselor cu flori galbene, cultivat uneori ca plantă decorativă (Caragana frutescens).
♦ figurat Păr mult și des; claie, smoc. Ochii aveau o viață puternică, li se zbăteau neliniștiți în tufele sprîncenelor. CAMILAR, N. II 230. Ochii plini de o durere nemărginită ardeau sub tufa de păr cărunt care-i căzuse pe frunte. SADOVEANU, O. I 374. Își mîngîia capul gol, acoperit de tufe de păr ca zăpada. id. ib II 336.

2. Ramură, creangă. Pe domnescul tron înălțat Cîrma în labe tare-o luase Și cu verzi tufe sta-ncoronat. ALEXANDRESCU, M. 348.
♦ Bîtă, ciomag. Slugile alerg îndată, Pe jupîn îl ciomăgesc, Că e măgar îi arată, Cu tufele-i mulțămesc. ALEXANDRESCU, M. 287. Scoase... Tufă groasă, noduroasă, Și-i trase verb reflexiv:o cinci și șase. TEODORESCU, P. P. 296.

3. (Regional) Alun. Ca să ai mană la vacă... să iei un băț de tufă

– alun

– și să-l vîri în pămînt. PAMFILE, VĂZD. 89. Fă-mă, doamne, lemn de tufă, Să mă taie mîndra furcă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 368.
♦ Tufan. Cu gogoși de tufă nu se-nnegresc sprîncene. PANN, P. vezi I 51.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

tufă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tufă:
túfă forme, plural e (latina tûfa, vgr. týphe, moț, egretă, înrudit cu francicu tupfa, de unde limba franceza touffe, și long. zuppfa, de unde italiana ciuffo și limba română cĭuf

1. despre latina vine albaneză tufă, tufă; despre latina orĭ limba română vine limba neogreacă túfa, tufă, moț. vezi cĭuf 1 și stuf). Copăcel mic cu frunze pînă la pămînt (ca alunu, coacăzu ș. a.). Vergĭ de tufă: cu tufele îĭ mulțămesc (greacă Al.). Tufan (quercus pubéscens). Stejar între 10-15 anĭ (Bz.). Serbia. Pădure. adverb Fam. Nimic, ĭoc: Aĭ găsit ceva? Tufă (saŭ tufă de Veneția!, pin aluz. la lipsa de vegetațiune în acest oraș, care e zidit pe apă). A fi tufă, a nu avea nimic în pungă.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

tufă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tufă:
tufă forme

1. arbust (mai ales spinos) cu multe ramuri; a) alun; b) tufan;

2. cracă verde de tufan: cu tufele îi mulțumesc greacă AL.;

3. tufă de Veneția, ceva ce nu există (tufa crescând în păduri și Veneția fiind oraș maritim);

4. figurat lipsă completă: copii tufă! Hristos [Macedo-rom. tufă, smoc de păr, moț. [= latina TUFA, peniș de coif (românește cu sensul lărgit)]. ║ adverb fără bani: tufă în buzunar. [Tufă, cu acest sens, e prescurtat din tufă de Veneția].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TUFĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TUFĂ:
TÚFĂ, tufe, substantiv feminin

1. Nume generic dat plantelor lemnoase (arbuști), cu ramuri dese care pornesc direct de la rădăcină; grup de flori, de lăstari sau de plante erbacee cu rădăcină comună.
       • Expresia: (familial) Tufă (de Veneția) = nimic, deloc. Tufă-n pungă sau tufă-n buzunar = a) nimic; b) om fără bani.
♦ figurat Păr mult și des; claie.

2. (Rar) Ramură, creangă înverzită.
♦ (regional) Bâtă, ciomag.

– latina tufa.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TUFĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TUFĂ:
TÚFĂ, tufe, substantiv feminin

1. Arbust cu ramuri dese care pornesc direct de la rădăcină; grup de flori, de lăstari sau de plante erbacee cu rădăcină comună.
       • Expresia: (familial) Tufă (de Veneția) = nimic, deloc. Tufă-n pungă sau tufă-n buzunar = a) nimic; b) om fără bani.
♦ figurat Păr mult și des; claie.

2. (Rar) Ramură, creangă înverzită.
♦ (regional) Bâtă, ciomag.

– latina tufa.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TUFĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TUFĂ:
TÚFĂ tufae forme

1) Arbust cu ramuri dese care cresc de la baza tulpinii.

2) Grup de tulpini ierboase care cresc din aceeași rădăcină.
       • tufa (de Veneția) nimic; nici urmă. Sărac tufa foarte sărac. /<lat. tufa
Forme diferite ale cuvantului tufa: tufae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TUFĂ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru TUFĂ:
TUFĂ substantiv 1

– (17 A V 333); Tuf/ăscu (Arh); -escu; -ești s.

2. + -eș: Tufeș,

I. (17 A IV 106).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

tufă
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru tufă:
tufă adjectiv invariabil total ignorant într-o problemă, care nu știe nimic, care este complet pe dinafară.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

TUFĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TUFĂ:
TUFĂ substantiv (regional) tîrșar, (Bucovina, Maramures și Transilvania) corci. (O tufa de scaieți.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TUFĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TUFĂ:
TÚFĂ substantiv verbal alun, bâtă, ciomag, claie, măciucă, tufan.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

tufă
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tufă:
tufă substantiv verbal ALUN. BÎTĂ. CIOMAG. CLAIE. MĂCIUCĂ. TUFAN.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

tufă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tufă:
túfă substantiv feminin, genitiv dativ articulat túfei; plural túfe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

tufă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tufă:
túfă substantiv feminin, genitiv dativ articulat túfei; plural túfe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TUFA'
TudurenciuTuduritúeșTUFTÚFĂtufăíTUFÁNTufan/aTUFĂNÍCĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tufă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tufă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TÚFĂ tufăe forme 1 Arbust cu ramuri dese care cresc de la baza tulpinii.
       • tufă de Veneția nimic; nici urmă.
Sărac tufă foarte sărac.
O tufă de scaieți.
O tufă de scaieți.

GRAMATICA cuvântului tufă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tufă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tufă poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul tufă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul tufă are forma: túfe
VEZI PLURALUL pentru tufă la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE tufă?
Vezi cuvântul tufă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tufă?
[ tu-fă ]
Se pare că cuvântul tufă are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL tufă
Inţelegi mai uşor cuvântul tufă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Expresie Tufă de Veneția = nimic, de loc; nimeni
Tufă-n buzunar = om care n-are bani; calic
Compus: botanică tufă-lemnoasă = arbust din familia leguminoaselor cu flori galbene, cultivat uneori ca plantă decorativă Caragana frutescens
familial Tufă de Veneția = nimic, deloc
Tufă-n pungă sau tufă-n buzunar = a nimic; b om fără bani
familial Tufă de Veneția = nimic, deloc
Tufă-n pungă sau tufă-n buzunar = a nimic; b om fără bani

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL tufă

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: ; în sintagma cărbune enfizematos?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a atrage atenția asupra unor persoane, a unor lucruri etc
mașină autopropulsată care execută simultan mai multe lucrări agricole
boală infecțioasă acută a rumegătoarelor, în special a bovinelor, provocată de bacteria clostridium chauvoei și care se manifestă prin apariția în mușchi a unor tumori infiltrate cu gaze
în trecut teritoriu administrat de o țară străină în baza hotărârii unui for internațional
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app