 |
|
| CONSULTĂ DEX |
|
Verbul a apropia conjugat la prezent
Verbul a apropia conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a apropia conjugare la condițional prezent
Verbul a apropia conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a apropia la conjunctiv prezent
Conjug a apropia la imperfect
A apropia conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a apropia conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a apropia la perfectul simplu
Conjugarea verbului a apropia la perfectul compus
Conjugă a apropia la viitor anterior
|
|
Definiție din
APROPIÁ, aprópii, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. (în opoziție cu depărta, îndepărta) I. (Cu sens local) 1. reflexiv A veni, a se duce, a se așeza aproape (de ceva sau de cineva). Și anii-s tot mai plini – rotunde dropii – Simțim în fiecare zi cum te apropii, Socialistă eră de lumină, Cu biruinți pe cîmpuri și-n uzină. BENIUC, S. 31. Doi ușieri se apropiară cu ploconeli. PAS, L. I 158. Cînd [capra] s-apropie bine, ce să vadă? CREANGĂ, P. 26. • (Cu determinări introduse prin prepoziție «de», indicînd locul sau persoana de care se face apropierea) Se apropiară de flăcăi și de cobzar, dîndu-și cu coatele, cîțiva dintre oamenii de pe șosea. PAS, L. I 8. Nu te apropia de mine, voinice, că îți vei pierde viața. ISPIRESCU, L. 125. • Expresia: A se apropia cu tîrgul = a fi pe punctul de a se înțelege (din preț), de a cădea la învoială. A nu te putea apropia de cineva = a nu reuși să comunici cu cineva (din cauza situației sau a caracterului său). A nu te putea apropia de ceva = a nu putea obține ceva (din cauza prețului etc.). A se apropia funia de (sau, rar, la) par = a se apropia deznodămîntul, sfîrșitul. (În forma regională apropiet) Se vede că mi s-a apropiet funia la par... Cu spînul tot am dus-o cum am dus-o... Dar cu omul roș nu știu, zău, la cît mi-a sta capul. CREANGĂ, P. 234. 2. tranzitiv A duce, a aduce, a așeza aproape de cineva sau de ceva. Fiecare pas ne apropie de casă. • Și dacă ramuri bat în geam Și se cutremur plopii, E ca în minte să te am Și-ncet să te apropii. EMINESCU, O. I 193. Un căluț cam pătrărel... Gruie mi-l apropia, Mîna-n coamă că-i punea. ALECSANDRI, P. P. 79. II. (Cu sens temporal) reflexiv 1. A veni, a fi aproape. Ziua se apropie și rămîn singur pe mal. SADOVEANU, N. forme 58. • figurat Te înștiințez că cîșlegile se apropie de sfîrșit. ALECSANDRI, T. I 134. • Expresia: A se apropia de ziuă = a se crăpa de ziuă, a începe să se facă ziuă. A i se apropia verb reflexiv:emea = a fi aproape de moarte. 2. A ajunge aproape de o anumită vîrstă. Mă apropii de 30 de ani. • tranzitiv (Rar) O să mor cînd oi apropia suta, poate după ce-oi trece suta. STANCU, despre 16. III. figurat 1. reflexiv A fi, a ajunge aproape la fel. • tranzitiv Vor căta vieții tale Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandate – Astea toate te apropie de dînșii. EMINESCU. O. I 134. 2. tranzitiv A-și atașa pe cineva, a și-l face prieten. Dureri sau veselie, orice vie simțire M-apropie de tine cu-o dulce înfrățire. ALECSANDRI, O. 79. – Pronunțat: -pi-a-. |
