Conjugare a căpătui

Conjugarea verbului a căpătui: eu căpătuiesc, tu căpătuiești, el ea căpătuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a căpătui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a căpătui”!

Verbul a căpătui conjugat la prezent

eu căpătuiesc
tu căpătuiești
el ea căpătuiește
noi căpătuim
voi căpătuiți
ei ele căpătuiți

Verbul a căpătui conjugat la viitor

eu voi căpătui
tu vei căpătui
el ea va căpătui
noi vom căpătui
voi veți căpătui
ei ele vor căpătui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a căpătui conjugare la condițional prezent

eu aș căpătui
tu ai căpătui
el ea ar căpătui
noi am căpătui
voi ați căpătui
ei ele ar căpătui

Verbul a căpătui conjugare la condițional perfect

eu aș fi căpătuit
tu ai fi căpătuit
el ea ar fi căpătuit
noi am fi căpătuit
voi ați fi căpătuit
ei ele ar fi căpătuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a căpătui la conjunctiv prezent

eu să fiu căpătuiesc
tu să fii căpătuiești
el ea să fie căpătuiască
noi să fim căpătuim
voi să fiți căpătuiți
ei ele să fie căpătuiască

Conjug a căpătui la imperfect

eu căpătuiam
tu căpătuiai
el ea căpătuia
noi căpătuiam
voi căpătuiați
ei ele căpătuiau

A căpătui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu căpătuisem
tu căpătuiseși
el ea căpătuise
noi căpătuiserăm
voi căpătuiserăți
ei ele căpătuiseră

Verbul a căpătui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi căpătuit
tu să fi căpătuit
el ea să fi căpătuit
noi să fi căpătuit
voi să fi căpătuit
ei ele să fi căpătuit

Conjugare a căpătui la perfectul simplu

eu căpătuii
tu căpătuiși
el ea căpătui
noi căpătuirăm
voi căpătuirăți
ei ele căpătuiră

Conjugarea verbului a căpătui la perfectul compus

eu am căpătuit
tu ai căpătuit
el ea a căpătuit
noi am căpătuit
voi ați căpătuit
ei ele ar căpătuit

Conjugă a căpătui la viitor anterior

eu voi fi căpătuit
tu vei fi căpătuit
el ea va fi căpătuit
noi vom fi căpătuit
voi veți fi căpătuit
ei ele vor fi căpătuit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a căpătui

CĂPĂTUÍ, căpătuiesc, verb IV. reflexiv (Astăzi mai ales- peiorativ sau ironic) A-și face un rost, o situație; prin extensie a se căsători. Pe fhd cel mai mic însă nu-l trăgea inima a pleca în peții. Dară n-avu ce-și face capului, căci tată- său îl trimitea într-una să caute a se căpătui și el. ISPIRESCU, L. 33. tranzitiv Nu mă voi dezlipi de tine pînă ce nu te-oi căpătui și nu te-oi vedea om în rîndul oamenilor. ISPIRESCU, L. 287. Să înzestreze și să căpătuiască pe orfani. ODOBESCU, S. II 42.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

căpătuind

Participiu

căpătuit

Infinitiv scurt

căpătui

Imfinitiv lung

căpătuind