eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a clănțăi

Conjugarea verbului a clănțăi: eu clănțăi, tu clănțăi, el ea clănțăie la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a clănțăi”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a clănțăi”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a clănțăi conjugat la prezent
  • eu clănțăi
  • tu clănțăi
  • el ea clănțăie
  • noi clănțăim
  • voi clănțăiți
  • ei ele clănțăiți
Verbul a clănțăi conjugat la viitor
  • eu voi clănțăi
  • tu vei clănțăi
  • el ea va clănțăi
  • noi vom clănțăi
  • voi veți clănțăi
  • ei ele vor clănțăi
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a clănțăi conjugare la condițional prezent
  • eu aș clănțăi
  • tu ai clănțăi
  • el ea ar clănțăi
  • noi am clănțăi
  • voi ați clănțăi
  • ei ele ar clănțăi
Verbul a clănțăi conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi clănțăit
  • tu ai fi clănțăit
  • el ea ar fi clănțăit
  • noi am fi clănțăit
  • voi ați fi clănțăit
  • ei ele ar fi clănțăit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a clănțăi la conjunctiv prezent
  • eu să fiu clănțăi
  • tu să fii clănțăi
  • el ea să fie clănțăie
  • noi să fim clănțăim
  • voi să fiți clănțăiți
  • ei ele să fie clănțăie
Conjug a clănțăi la imperfect
  • eu clănțăiam
  • tu clănțăiai
  • el ea clănțăia
  • noi clănțăiam
  • voi clănțăiați
  • ei ele clănțăiau
A clănțăi conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu clănțăisem
  • tu clănțăiseși
  • el ea clănțăise
  • noi clănțăiserăm
  • voi clănțăiserăți
  • ei ele clănțăiseră
Verbul a clănțăi conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi clănțăit
  • tu să fi clănțăit
  • el ea să fi clănțăit
  • noi să fi clănțăit
  • voi să fi clănțăit
  • ei ele să fi clănțăit
Conjugare a clănțăi la perfectul simplu
  • eu clănțăii
  • tu clănțăiși
  • el ea clănțăi
  • noi clănțăirăm
  • voi clănțăirăți
  • ei ele clănțăiră
Conjugarea verbului a clănțăi la perfectul compus
  • eu am clănțăit
  • tu ai clănțăit
  • el ea a clănțăit
  • noi am clănțăit
  • voi ați clănțăit
  • ei ele ar clănțăit
Conjugă a clănțăi la viitor anterior
  • eu voi fi clănțăit
  • tu vei fi clănțăit
  • el ea va fi clănțăit
  • noi vom fi clănțăit
  • voi veți fi clănțăit
  • ei ele vor fi clănțăit
Definiție din
Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat
clănțăí (a ) (rar) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele clănțăiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea clănțăiá; conjunctiv prezent 3 să clănțăiáscă

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

clănțăind

Participiu

clănțăit

Infinitiv scurt

clănțăi

Imfinitiv lung

clănțăind



dex-app