Conjugare a decurge

Conjugarea verbului a decurge: eu -, tu -, el ea decurge la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a decurge”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a decurge”!

Verbul a decurge conjugat la prezent

eu -
tu -
el ea decurge
noi -
voi -
ei ele -

Verbul a decurge conjugat la viitor

eu voi decurge
tu vei decurge
el ea va decurge
noi vom decurge
voi veți decurge
ei ele vor decurge

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a decurge conjugare la condițional prezent

eu aș decurge
tu ai decurge
el ea ar decurge
noi am decurge
voi ați decurge
ei ele ar decurge

Verbul a decurge conjugare la condițional perfect

eu aș fi decurs
tu ai fi decurs
el ea ar fi decurs
noi am fi decurs
voi ați fi decurs
ei ele ar fi decurs

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a decurge la conjunctiv prezent

eu să fiu -
tu să fii -
el ea să fie decurgă
noi să fim -
voi să fiți -
ei ele să fie decurgă

Conjug a decurge la imperfect

eu -
tu -
el ea decurgea
noi -
voi -
ei ele decurgeau

A decurge conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu -
tu -
el ea decursese
noi -
voi -
ei ele decurseseră

Verbul a decurge conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi decurs
tu să fi decurs
el ea să fi decurs
noi să fi decurs
voi să fi decurs
ei ele să fi decurs

Conjugare a decurge la perfectul simplu

eu -
tu -
el ea decurse
noi -
voi -
ei ele decurseră

Conjugarea verbului a decurge la perfectul compus

eu am decurs
tu ai decurs
el ea a decurs
noi am decurs
voi ați decurs
ei ele ar decurs

Conjugă a decurge la viitor anterior

eu voi fi decurs
tu vei fi decurs
el ea va fi decurs
noi vom fi decurs
voi veți fi decurs
ei ele vor fi decurs

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a decurge

DECÚRGE, persoană 3 decúrge, verb

III. intranzitiv

1. A urma, a rezulta, a deriva din..., a-și avea izvorul în... Viața dovedește că cu cît oamenii muncii înțeleg mai bine, mai adînc politica partidului, sarcinile imediate ce decurg din ea, perspectivele spre care duce, cu atît mai însemnate succese obțin în construcția economică și culturală. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2732. Din această lipsă de bogăție și de mlădiere a limbii decurge în mod firesc nesiguranța... cu care e nevoit să-și prezinte capitalul lui de cunoștințe și de observații orice scriitor. VLAHUȚĂ, O. A. I 235.

2. A se petrece, a se desfășura. Comșa își recapitulă cum avea să decurgă explicația. C. PETRESCU, Î. I 37. Cu solicitatorii, conversația decurgea obișnuit. BRĂESCU, vezi A. 26.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

decurgând

Participiu

decurs

Infinitiv scurt

decurge

Imfinitiv lung

decurgând