Conjugare a găbui

Conjugarea verbului a găbui: eu găbuiesc, tu găbuiești, el ea găbuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a găbui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a găbui”!

Verbul a găbui conjugat la prezent

eu găbuiesc
tu găbuiești
el ea găbuiește
noi găbuim
voi găbuiți
ei ele găbuiți

Verbul a găbui conjugat la viitor

eu voi găbui
tu vei găbui
el ea va găbui
noi vom găbui
voi veți găbui
ei ele vor găbui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a găbui conjugare la condițional prezent

eu aș găbui
tu ai găbui
el ea ar găbui
noi am găbui
voi ați găbui
ei ele ar găbui

Verbul a găbui conjugare la condițional perfect

eu aș fi găbuit
tu ai fi găbuit
el ea ar fi găbuit
noi am fi găbuit
voi ați fi găbuit
ei ele ar fi găbuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a găbui la conjunctiv prezent

eu să fiu găbuiesc
tu să fii găbuiești
el ea să fie găbuiască
noi să fim găbuim
voi să fiți găbuiți
ei ele să fie găbuiască

Conjug a găbui la imperfect

eu găbuiam
tu găbuiai
el ea găbuia
noi găbuiam
voi găbuiați
ei ele găbuiau

A găbui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu găbuisem
tu găbuiseși
el ea găbuise
noi găbuiserăm
voi găbuiserăți
ei ele găbuiseră

Verbul a găbui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi găbuit
tu să fi găbuit
el ea să fi găbuit
noi să fi găbuit
voi să fi găbuit
ei ele să fi găbuit

Conjugare a găbui la perfectul simplu

eu găbuii
tu găbuiși
el ea găbui
noi găbuirăm
voi găbuirăți
ei ele găbuiră

Conjugarea verbului a găbui la perfectul compus

eu am găbuit
tu ai găbuit
el ea a găbuit
noi am găbuit
voi ați găbuit
ei ele ar găbuit

Conjugă a găbui la viitor anterior

eu voi fi găbuit
tu vei fi găbuit
el ea va fi găbuit
noi vom fi găbuit
voi veți fi găbuit
ei ele vor fi găbuit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a găbui

GĂBUÍ, găbuiesc, verb IV. tranzitiv (Popular) A pune mîna (pe cineva sau pe ceva), a prinde fără veste, la strîmtoare, de unde nu mai poate scăpa. Trecură pe lîngă japșa în care se băgase afund tîrlașul, dar nu-l găbuiră. SANDU-ALDEA, U. P. 49. Mă sui încetișor în teiul care te adormea de mirosul floarei, bag mîna în scorbură, unde știam, și norocul mieu!... găbuiesc pupăza pe ouă. CREANGĂ, A. 53.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

găbuind

Participiu

găbuit

Infinitiv scurt

găbui

Imfinitiv lung

găbuind