Conjugare a huli

Conjugarea verbului a huli: eu hulesc, tu hulești, el ea hulește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a huli”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a huli”!

Verbul a huli conjugat la prezent

eu hulesc
tu hulești
el ea hulește
noi hulim
voi huliți
ei ele huliți

Verbul a huli conjugat la viitor

eu voi huli
tu vei huli
el ea va huli
noi vom huli
voi veți huli
ei ele vor huli

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a huli conjugare la condițional prezent

eu aș huli
tu ai huli
el ea ar huli
noi am huli
voi ați huli
ei ele ar huli

Verbul a huli conjugare la condițional perfect

eu aș fi hulit
tu ai fi hulit
el ea ar fi hulit
noi am fi hulit
voi ați fi hulit
ei ele ar fi hulit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a huli la conjunctiv prezent

eu să fiu hulesc
tu să fii hulești
el ea să fie hulească
noi să fim hulim
voi să fiți huliți
ei ele să fie hulească

Conjug a huli la imperfect

eu huleam
tu huleai
el ea hulea
noi huleam
voi huleați
ei ele huleau

A huli conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu hulisem
tu huliseși
el ea hulise
noi huliserăm
voi huliserăți
ei ele huliseră

Verbul a huli conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi hulit
tu să fi hulit
el ea să fi hulit
noi să fi hulit
voi să fi hulit
ei ele să fi hulit

Conjugare a huli la perfectul simplu

eu hulii
tu huliși
el ea huli
noi hulirăm
voi hulirăți
ei ele huliră

Conjugarea verbului a huli la perfectul compus

eu am hulit
tu ai hulit
el ea a hulit
noi am hulit
voi ați hulit
ei ele ar hulit

Conjugă a huli la viitor anterior

eu voi fi hulit
tu vei fi hulit
el ea va fi hulit
noi vom fi hulit
voi veți fi hulit
ei ele vor fi hulit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a huli

HULÍ, hulesc, verb IV. tranzitiv A spune vorbe de ocară sau de batjocură la adresa cuiva, a ocărî (pe cineva); prin extensie a vorbi de rău, a bîrfi, a calomnia, a defăima. Îi place lui s-audă cum îl cinstesc oamenii și-i doresc zile multe... Pentru asta, ce să spun, eu nu l-oi huli. GALAN, Z. R. 284. Mișeii-au îndrăznit a mă huli. COȘBUC, P. II 284. Toată lumea mă hulește, numai puica mă iubește. TEODORESCU, P. P. 314.
• absolut De te-ating, să feri în laturi, De hulesc să taci din gură; Ce mai verb reflexiv:ei cu-a tale sfaturi, Dacă știi a lor măsură. EMINESCU, O. I 198. De vor huli, ce-ți pasă? Ești bun? Poporul știe Și cade sub disprețu-i acel ce calomnie. BOLINTINEANU, O. 135.
• (Rar, complementul indică un lucru) Eu știu că e vinul oprit de profet!

– «Oprit e, creștine! Dar nu e mirare că eu îl iubesc, Mirare-i că unii de-ai voștri-l hulesc, Și-aceasta-i rușine!» COȘBUC, P. I 210.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

hulind

Participiu

hulit

Infinitiv scurt

huli

Imfinitiv lung

hulind