Conjugare a îndreptui

Conjugarea verbului a îndreptui: eu îndreptuiesc, tu îndreptuiești, el ea îndreptuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a îndreptui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a îndreptui”!

Verbul a îndreptui conjugat la prezent

eu îndreptuiesc
tu îndreptuiești
el ea îndreptuiește
noi îndreptuim
voi îndreptuiți
ei ele îndreptuiți

Verbul a îndreptui conjugat la viitor

eu voi îndreptui
tu vei îndreptui
el ea va îndreptui
noi vom îndreptui
voi veți îndreptui
ei ele vor îndreptui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a îndreptui conjugare la condițional prezent

eu aș îndreptui
tu ai îndreptui
el ea ar îndreptui
noi am îndreptui
voi ați îndreptui
ei ele ar îndreptui

Verbul a îndreptui conjugare la condițional perfect

eu aș fi îndreptuit
tu ai fi îndreptuit
el ea ar fi îndreptuit
noi am fi îndreptuit
voi ați fi îndreptuit
ei ele ar fi îndreptuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a îndreptui la conjunctiv prezent

eu să fiu îndreptuiesc
tu să fii îndreptuiești
el ea să fie îndreptuiască
noi să fim îndreptuim
voi să fiți îndreptuiți
ei ele să fie îndreptuiască

Conjug a îndreptui la imperfect

eu îndreptuiam
tu îndreptuiai
el ea îndreptuia
noi îndreptuiam
voi îndreptuiați
ei ele îndreptuiau

A îndreptui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu îndreptuisem
tu îndreptuiseși
el ea îndreptuise
noi îndreptuiserăm
voi îndreptuiserăți
ei ele îndreptuiseră

Verbul a îndreptui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi îndreptuit
tu să fi îndreptuit
el ea să fi îndreptuit
noi să fi îndreptuit
voi să fi îndreptuit
ei ele să fi îndreptuit

Conjugare a îndreptui la perfectul simplu

eu îndreptuii
tu îndreptuiși
el ea îndreptui
noi îndreptuirăm
voi îndreptuirăți
ei ele îndreptuiră

Conjugarea verbului a îndreptui la perfectul compus

eu am îndreptuit
tu ai îndreptuit
el ea a îndreptuit
noi am îndreptuit
voi ați îndreptuit
ei ele ar îndreptuit

Conjugă a îndreptui la viitor anterior

eu voi fi îndreptuit
tu vei fi îndreptuit
el ea va fi îndreptuit
noi vom fi îndreptuit
voi veți fi îndreptuit
ei ele vor fi îndreptuit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a îndreptui

ÎNDREPTUÍ, îndreptuiesc, verb IV. tranzitiv (Învechit) A repune pe cineva în drepturile sale, a da cuiva un anumit drept; a îndritui. Cinovnicul... așterne o otnoșănie... prin care îndreptuiește pe Costandin Arbure. ALECSANDRI, T. 1358.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

îndreptuind

Participiu

îndreptuit

Infinitiv scurt

îndreptui

Imfinitiv lung

îndreptuind