Conjugare a îngădui

Conjugarea verbului a îngădui: eu îngădui, tu îngădui, el ea îngăduie la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a îngădui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a îngădui”!

Verbul a îngădui conjugat la prezent

eu îngădui
tu îngădui
el ea îngăduie
noi îngăduim
voi îngăduiți
ei ele îngăduiți

Verbul a îngădui conjugat la viitor

eu voi îngădui
tu vei îngădui
el ea va îngădui
noi vom îngădui
voi veți îngădui
ei ele vor îngădui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a îngădui conjugare la condițional prezent

eu aș îngădui
tu ai îngădui
el ea ar îngădui
noi am îngădui
voi ați îngădui
ei ele ar îngădui

Verbul a îngădui conjugare la condițional perfect

eu aș fi îngăduit
tu ai fi îngăduit
el ea ar fi îngăduit
noi am fi îngăduit
voi ați fi îngăduit
ei ele ar fi îngăduit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a îngădui la conjunctiv prezent

eu să fiu îngădui
tu să fii îngădui
el ea să fie îngăduie
noi să fim îngăduim
voi să fiți îngăduiți
ei ele să fie îngăduie

Conjug a îngădui la imperfect

eu îngăduiam
tu îngăduiai
el ea îngăduia
noi îngăduiam
voi îngăduiați
ei ele îngăduiau

A îngădui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu îngăduisem
tu îngăduiseși
el ea îngăduise
noi îngăduiserăm
voi îngăduiserăți
ei ele îngăduiseră

Verbul a îngădui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi îngăduit
tu să fi îngăduit
el ea să fi îngăduit
noi să fi îngăduit
voi să fi îngăduit
ei ele să fi îngăduit

Conjugare a îngădui la perfectul simplu

eu îngăduii
tu îngăduiși
el ea îngădui
noi îngăduirăm
voi îngăduirăți
ei ele îngăduiră

Conjugarea verbului a îngădui la perfectul compus

eu am îngăduit
tu ai îngăduit
el ea a îngăduit
noi am îngăduit
voi ați îngăduit
ei ele ar îngăduit

Conjugă a îngădui la viitor anterior

eu voi fi îngăduit
tu vei fi îngăduit
el ea va fi îngăduit
noi vom fi îngăduit
voi veți fi îngăduit
ei ele vor fi îngăduit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a îngădui

ÎNGĂDUÍ, îngắdui, verb IV.

1. tranzitiv A permite, a da voie, a încuviința, a lăsa, a admite, a tolera. Păsări uriașe pe aripele grele Îngăduie să steie și alte păsărele. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 178. N-aș îngădui un lucru care poate da pildă rea. NEGRUZZI, S. I 94.
• (Construit cu dativul) Nastasia i-a îngăduit lui bărbatu-său să se odihnească două ceasuri, pe urmă l-a chemat la treabă. GALAN, Z. R. 36.
• (Construit cu acuzativul) L-am îngăduit să stea la masă cu noi toți. VISSARION, B. 77. Însă viermele dorinții, Pururea neadormit, Nu îngăduie pe nimeni Să se creadă fericit. VLAHUȚĂ, O. A. 177.
♦ reflexiv reciproc. (Popular) A se învoi unul cu altul, a se înțelege, a se tolera, a trăi în armonie. Sîntem între ai noștri și ne îngăduim. PAS, Z. II 76. Voinic tînăr, cal bătrîn, Greu se-ngăduie la drum. CREANGĂ, P. 193.

2. intranzitiv A aștepta, a avea răbdare. Vă rog să îngăduiți o clipă, pînă ce aduc țuică și nițică pîine și slănină. SADOVEANU, M. C. 194. Peste o jumătate de ceas or da bucatele pe masă... Vă rog să îngăduiți. ALECSANDRI, T. I 218.
♦ tranzitiv A păsui, a da răgaz. Dragă giupîne... mai îngădui-mă măcar verb reflexiv:o două luni. ALECSANDRI, T. 1018.
♦ tranzitiv (Regional) A zăbovi, a întîrzia. Dac-ar mai îngădui ploile patru-cinci zile, atunci tarlalele ar fi gata, arate și semănate. CAMILAR, TEM. 344.

– prezent industrie și: îngăduiesc (GALACTION, O. I 257, CREANGĂ, P. 272, PĂSCULESCU, L. P. 197).

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

îngăduind

Participiu

îngăduit

Infinitiv scurt

îngădui

Imfinitiv lung

îngăduind