| 
 | 
| CONSULTĂ DEX | 
| 
	Verbul a învedera conjugat la prezent 
 
		Verbul a învedera conjugat la viitor 
 Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii. Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.  
		Verbul a învedera conjugare la condițional prezent 
 
		Verbul a învedera conjugare la condițional perfect 
 Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. 
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.  In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi). 
 
		Conjug a învedera la conjunctiv prezent 
 
		Conjug a învedera la imperfect 
 
		A învedera conjugarea la timpul mai mult ca perfect 
 
		Verbul a învedera conjugat la timpul conjunctiv perfect 
 
		Conjugare a învedera la  perfectul simplu 
 
		Conjugarea verbului a învedera la perfectul compus 
 
		Conjugă a învedera la  viitor anterior 
 | 
| Definiție dinÎNVEDERÁ, învederez, verb Dicționarul limbii romîne literare contemporane I. 1. tranzitiv A face să se înțeleagă bine, clar; a arăta în mod evident, a demonstra; a descoperi. Toate faptele lui învederau hotărîrea lui d-a rupe legătura cu turcii. BĂLCESCU, O. II 37. • reflexiv pasiv Arătă îndată hîrtie, hîrtie prin care se învedera că bucățica aceea de grădină îi era vîndută lui. CAMILAR, N. I 22. Coșbuc e poet țăran... Aceasta se învederează mai ales prin comparație între creațiunea lui Coșbuc și creațiunea poeților noștri de azi, eminescieni. GHEREA, ST. Hristos III 361. 2. (Rar) A prezenta, a face cunoscut. Neștiute... vor rămînea din nenorocire toate lucrările noastre... pre cît nu le vom învedera lumii subt o formă mai accesibilă. ODOBESCU, S. III 642. – Variantă: vederá (CONACHI, P. 41, HODOȘ, P. P. 214) verb I. |