Conjugare a izbuti

Conjugarea verbului a izbuti: eu izbutesc, tu izbutești, el ea izbutește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a izbuti”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a izbuti”!

Verbul a izbuti conjugat la prezent

eu izbutesc
tu izbutești
el ea izbutește
noi izbutim
voi izbutiți
ei ele izbutiți

Verbul a izbuti conjugat la viitor

eu voi izbuti
tu vei izbuti
el ea va izbuti
noi vom izbuti
voi veți izbuti
ei ele vor izbuti

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a izbuti conjugare la condițional prezent

eu aș izbuti
tu ai izbuti
el ea ar izbuti
noi am izbuti
voi ați izbuti
ei ele ar izbuti

Verbul a izbuti conjugare la condițional perfect

eu aș fi izbutit
tu ai fi izbutit
el ea ar fi izbutit
noi am fi izbutit
voi ați fi izbutit
ei ele ar fi izbutit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a izbuti la conjunctiv prezent

eu să fiu izbutesc
tu să fii izbutești
el ea să fie izbutească
noi să fim izbutim
voi să fiți izbutiți
ei ele să fie izbutească

Conjug a izbuti la imperfect

eu izbuteam
tu izbuteai
el ea izbutea
noi izbuteam
voi izbuteați
ei ele izbuteau

A izbuti conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu izbutisem
tu izbutiseși
el ea izbutise
noi izbutiserăm
voi izbutiserăți
ei ele izbutiseră

Verbul a izbuti conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi izbutit
tu să fi izbutit
el ea să fi izbutit
noi să fi izbutit
voi să fi izbutit
ei ele să fi izbutit

Conjugare a izbuti la perfectul simplu

eu izbutii
tu izbutiși
el ea izbuti
noi izbutirăm
voi izbutirăți
ei ele izbutiră

Conjugarea verbului a izbuti la perfectul compus

eu am izbutit
tu ai izbutit
el ea a izbutit
noi am izbutit
voi ați izbutit
ei ele ar izbutit

Conjugă a izbuti la viitor anterior

eu voi fi izbutit
tu vei fi izbutit
el ea va fi izbutit
noi vom fi izbutit
voi veți fi izbutit
ei ele vor fi izbutit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a izbuti

IZBUTÍ, izbutesc, verb IV. tranzitiv A duce la bun sfîrșit, a termina cu bine; a reuși, a izbîndi. Cu blîndeță și cu vorbă bună izbutea să le facă pe toate la verb reflexiv:emea lor. MIRONESCU, S. A. 124. În cele mai de pe urmă izbuti fata să rănească pe balaur. ISPIRESCU, L. 18. Văzînd el, dracul, că și aici n-a izbutit nemica, crîșca din măsele. CREANGĂ, P. 145.
• intranzitiv Noi trebuie să izbutim in tot ce începem, cu orice preț. CAMILAR, TEM. 100. Am izbutit ori de cîte ori te-am ascultat. ISPIRESCU, L. 21.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

izbutind

Participiu

izbutit

Infinitiv scurt

izbuti

Imfinitiv lung

izbutind