 |
|
| CONSULTĂ DEX |
|
Verbul a izvodi conjugat la prezent
Verbul a izvodi conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a izvodi conjugare la condițional prezent
Verbul a izvodi conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a izvodi la conjunctiv prezent
Conjug a izvodi la imperfect
A izvodi conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a izvodi conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a izvodi la perfectul simplu
Conjugarea verbului a izvodi la perfectul compus
Conjugă a izvodi la viitor anterior
|
|
Definiție din
IZVODÍ, izvodesc, verb IV. (Învechit și, azi, regional) tranzitiv A crea, a concepe, a face; a inventa, a scorni, a plăsmui. Fata cosea la gherghef și Iordăcheoaia se apropie de ea:... Cum izvodești matale singurică frumusețea asta? SANDU-ALDEA, despre N. 192. Nu căuta că mă vezi gîrbovă și stremțuroasă, dar, prin puterea ce-mi este dată, știu dinainte ceea ce au de gînd să izvodească puternicii pămîntului. CREANGĂ, P. 190. Aron-voievod... izvodi ca de tot omul din țară să se dea cîte un bou. BĂLCESCU, O. II 26. Dicționarul limbii romîne literare contemporane • absolut Nu tăgădui, nu izvodi, nu minți. NEGRUZZI S. III 493. ♦ (Rar) A descoperi. (reflexiv pasiv) De verb reflexiv:eo două-trei zile s-au izvodit niște băi pă dinafar de porțile Astrahanului. GORJAN, H. IV 37. 2. tranzitiv A alcătui, a compune, a redacta, a scrie. (absolut) (Paraponisitul, după ce a cetit o petiție compusă de el): Cunoașteți multe condeie carele să poată izvodi așa de țunțurliu (= dibaci, isteț)? ALECSANDRI, T. I 379. 3. reflexiv A se contura, a apărea. Nu era un iaz ca orișicare; pentru că pe fața lui nu se izvodea, niciodată, nici o undă. GALACTION, O. I 44. Și-n față i se izvodise parcă tot amarul neamului său, așa-i era de îndurerată căutătura ochilor. MIRONESCU, S. A. 31. |
