eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a melița

Conjugarea verbului a melița: eu meliț, tu meliți, el ea meliță la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a melița”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a melița”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a melița conjugat la prezent
  • eu meliț
  • tu meliți
  • el ea meliță
  • noi melițăm
  • voi melițați
  • ei ele melițați
Verbul a melița conjugat la viitor
  • eu voi melița
  • tu vei melița
  • el ea va melița
  • noi vom melița
  • voi veți melița
  • ei ele vor melița
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a melița conjugare la condițional prezent
  • eu aș melița
  • tu ai melița
  • el ea ar melița
  • noi am melița
  • voi ați melița
  • ei ele ar melița
Verbul a melița conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi melițat
  • tu ai fi melițat
  • el ea ar fi melițat
  • noi am fi melițat
  • voi ați fi melițat
  • ei ele ar fi melițat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a melița la conjunctiv prezent
  • eu să fiu meliț
  • tu să fii meliți
  • el ea să fie melițe
  • noi să fim melițăm
  • voi să fiți melițați
  • ei ele să fie melițe
Conjug a melița la imperfect
  • eu melițam
  • tu melițai
  • el ea melița
  • noi melițam
  • voi melițați
  • ei ele melițau
A melița conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu melițasem
  • tu melițaseși
  • el ea melițase
  • noi melițaserăm
  • voi melițaserăți
  • ei ele melițaseră
Verbul a melița conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi melițat
  • tu să fi melițat
  • el ea să fi melițat
  • noi să fi melițat
  • voi să fi melițat
  • ei ele să fi melițat
Conjugare a melița la perfectul simplu
  • eu melițai
  • tu melițași
  • el ea meliță
  • noi melițarăm
  • voi melițarăți
  • ei ele melițară
Conjugarea verbului a melița la perfectul compus
  • eu am melițat
  • tu ai melițat
  • el ea a melițat
  • noi am melițat
  • voi ați melițat
  • ei ele ar melițat
Conjugă a melița la viitor anterior
  • eu voi fi melițat
  • tu vei fi melițat
  • el ea va fi melițat
  • noi vom fi melițat
  • voi veți fi melițat
  • ei ele vor fi melițat
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
MÉLIȚĂ, melițe, substantiv feminin Unealtă făcută dintr-o bucată de lemn avînd în mijloc o despicătură în care cade o limbă cu ajutorul căreia se zdrobesc, după topire, tulpinile de in, de cînepă etc. pentru a se alege fuiorul; mașină de lucru în industria textilă, înzestrată cu tobe și cuțite sau cu aripi și folosită la zdrobirea părții lemnoase a tulpinilor de in sau de cînepă topită; zdrobitor. Toată vara, toată toamna latră Melița, melița. Cad puzderii cînepile verii... Cum le mușcă îndîrjit și latră Melița, melița. BENIUC, vezi 73. Cînd te apuci de război ori de melițat să zicem, parcă nu mai ești pe lume decît tu și melița. DEMETRIUS, vezi 91. În pădure născui, în pădure crescui. Acasă de m-aduseră, Lătrătoarea satului mă puseră (Melița, melițoiul). GOROVEI, C. 225.
       • (În comparații) Cînd venea moșneagul, de pe unde era dus, gura babei umbla, cum umblă melița. CREANGĂ, P. 285. Domnul N. Colescu, ce-i toca gura ca o meliță printre vînători, dete semnul de plecare. BOLINTINEANU, O. 328. De frumoasă ești frumoasă Și-ai fi bună de mireasă, Dar te strică gurița, Că-ți umblă ca melița. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 427.
♦ figurat (Familiar) Gura ca organ al vorbirii. Tacă-ți melița, împelițatule! țipă acru și răstit un glas femeiesc din casă. C. PETRESCU, R. DR. 16.
       • Expresia: A da cu melița = a trăncăni, a vorbi verb reflexiv:ute și nevrute. I-auzi, hoașca, ia! Cum îi dă cu melița. DUMITRIU, B. forme 84.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

melițând

Participiu

melițat

Infinitiv scurt

melița

Imfinitiv lung

melițând



dex-app