eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție melita


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Meliţă [ me-li-ţă ]
VEZI SINONIME PENTRU meliţă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului melita în mai multe dicționare

Definițiile pentru melita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a melița
Verbul: a melița (forma la infinitiv)
A melița conjugat la timpul prezent:
  • eu meliț
  • tu meliți
  • el ea meliță
  • noi melițăm
  • voi melițați
  • ei ele meliță
VEZI VERBUL a melița CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MELIȚĂ:
MÉLIȚĂ, melițe, substantiv feminin Unealtă făcută dintr-o bucată de lemn avînd în mijloc o despicătură în care cade o limbă cu ajutorul căreia se zdrobesc, după topire, tulpinile de in, de cînepă etc. pentru a se alege fuiorul; mașină de lucru în industria textilă, înzestrată cu tobe și cuțite sau cu aripi și folosită la zdrobirea părții lemnoase a tulpinilor de in sau de cînepă topită; zdrobitor. Toată vara, toată toamna latră Melița, melița. Cad puzderii cînepile verii... Cum le mușcă îndîrjit și latră Melița, melița. BENIUC, vezi 73. Cînd te apuci de război ori de melițat să zicem, parcă nu mai ești pe lume decît tu și melița. DEMETRIUS, vezi 91. În pădure născui, în pădure crescui. Acasă de m-aduseră, Lătrătoarea satului mă puseră (Melița, melițoiul). GOROVEI, C. 225.
       • (În comparații) Cînd venea moșneagul, de pe unde era dus, gura babei umbla, cum umblă melița. CREANGĂ, P. 285. Domnul N. Colescu, ce-i toca gura ca o meliță printre vînători, dete semnul de plecare. BOLINTINEANU, O. 328. De frumoasă ești frumoasă Și-ai fi bună de mireasă, Dar te strică gurița, Că-ți umblă ca melița. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 427.
♦ figurat (Familiar) Gura ca organ al vorbirii. Tacă-ți melița, împelițatule! țipă acru și răstit un glas femeiesc din casă. C. PETRESCU, R. DR. 16.
       • Expresia: A da cu melița = a trăncăni, a vorbi verb reflexiv:ute și nevrute. I-auzi, hoașca, ia! Cum îi dă cu melița. DUMITRIU, B. forme 84.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

MELIȚA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MELIȚA:
MELIȚÁ, méliț, verb

I.

1. tranzitiv (Cu privire la cînepă, in etc.) A zdrobi cu melița, după topire, părțile lemnoase ale tulpinii de cînepă sau de in pentru a alege fuiorul și a înlătura puzderiile. [Inul] îl bat, îl curăță, îl meliță, îl peri, îl torc. DRĂGHICI, R. 78. Ș-am cules-o [cînepă], Ș-am iscat-o, Ș-am topit-o, Ș-am melițat-o. PĂSCULESCU, L. P. 147.

2. tranzitiv figurat A bate strașnic pe cineva, a snopi (în bătaie). Atuncea ea unde n-au început să-l îmblătească și să-l melițe. SBIERA, P. 198.

3. intranzitiv figurat (Uneori determinat prin «cu gura») A vorbi mult și fără rost; a flecări, a trăncăni. Țața Niculina nu mai ostenea melițînd cu gura, în dreapta și în stingă, și ajutîndu-se și cu mîinile. PAS, Z. I 89. Dimineața, după ce pornesc gospodarii la lucru, femeile ies la porți, se strîng pe podețe și încep a melița. SADOVEANU, O. VII 312. Meliți mereu... Vorbești prostii și nu te ascultă nimeni. ARDELEANU, despre 163.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MELIȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MELIȚĂ:
MÉLIȚĂ, melițe, substantiv feminin

1. Unealtă primitivă de lemn, folosită în industria casnică pentru melițare; zdrobitor.
♦ Mașină de melițat, prevăzută cu cuțite sau cu aripi de lemn dispuse circular pe un cilindru.

2. figurat (familial și deprindere) Gură (considerată ca organ al vorbirii).
       • Expresia: A da cu melița (sau din meliță) = a trăncăni, a flecări.

– Din limba bulgară melica.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MELIȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MELIȚĂ:
MÉLIȚĂ, melițe, substantiv feminin

1. Unealtă primitivă de lemn, folosită în industria casnică pentru melițare; zdrobitor.
♦ Mașină de melițat, prevăzută cu cuțite sau cu aripi de lemn dispuse circular pe un cilindru.

2. figurat (familial și deprindere) Gură (considerată ca organ al vorbirii).
       • Expresia: A da cu melița (sau din meliță) = a trăncăni, a flecări.

– Din limba bulgară melica.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MELIȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MELIȚĂ:
MÉLIȚĂ melitae forme

1) Unealtă de lemn constând dintr-o limbă basculantă și două fălci, folosită pentru a zdrobi tulpinile de cânepă sau de in în vederea separării firelor de partea lemnoasă.

2) figurat peiorativ Organ al vorbirii; gură. * A da cu melitaa a toca din gură; a pălăvrăgi. [G.-D. meliței] /<bulg. melica
Forme diferite ale cuvantului melita: melitae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

MELIȚA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MELIȚA:
MELIȚÁ, méliț, verb

I.

1. tranzitiv A zdrobi (cu melița) și a curăța cânepa și inul de părțile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau pentru a se obține câlții de meliță.
♦ figurat A bate strașnic pe cineva.

2. intranzitiv figurat A trăncăni, a flecări.

– Din meliță.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MELIȚA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MELIȚA:
MELIȚÁ, méliț, verb

I.

1. tranzitiv A zdrobi (cu melița) și a curăța cânepa și inul de părțile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau pentru a se obține câlții de meliță.
♦ figurat A bate strașnic pe cineva.

2. intranzitiv figurat A trăncăni, a flecări.

– Din meliță.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MELIȚĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru MELIȚĂ:
MÉLIȚĂ, melițe, substantiv feminin Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se zdrobesc tulpinile de cânepă și de in pentru a se alege fuiorul.
       • figurat (familial) Gură (considerată ca organ al vorbirii).
       • Expresia: A da cu melița = a trăncăni, a flecări.

– limba bulgară melica.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

MELITĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MELITĂ:
MELÍTĂ substantiv feminin sirop de zahăr care înlocuiește mierea.
       • medicament preparat cu miere. (< limba franceza méllite)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

meliță
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru meliță:
meliță substantiv, adjectiv verbal CLĂNȚĂU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU. VORBĂ-LUNGĂ. VORBĂREȚ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

MELIȚĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MELIȚĂ:
MÉLIȚĂ substantiv (tehnic) (regional) frângător, zdrobitor. (melita pentru zdrobit cânepa.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

MELIȚĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MELIȚĂ:
MELIȚĂ substantiv (tehnic) (regional) frîngător, zdrobitor. (melita pentru zdrobit cînepa.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

MELIȚA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MELIȚA:
MELIȚÁ verb vezi flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

melița
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru melița:
melița verb vezi FLECĂRI. ÎNDRUGA. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

melița
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru melița:
melițá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu méliț, persoana a treia singular: el / ea și plural méliță
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

MELITĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MELITĂ:
MELÍTĂ substantiv feminin Medicament preparat cu miere. [< limba franceza mellite].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

meliță
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru meliță:
méliță substantiv feminin, genitiv dativ articulat méliței; plural mélițe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

meliță
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru meliță:
méliță substantiv feminin, genitiv dativ articulat méliței; plural mélițe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

MELIȚĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MELIȚĂ:
MÉLIȚĂ substantiv verbal gloabă, gură, mârțoagă.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

meliță
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru meliță:
meliță substantiv verbal GLOABĂ. GURĂ. MÎRȚOAGĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

melița
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru melița:
melițá (a melita) verb, indicativ prezent 3 méliță
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

melită
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru melită:
melítă substantiv feminin, plural melíte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'MELITA'
melisoterapíeMelissaMelișteniMELITMÉLIȚĂMELIȚÁREMELIȚÁTmelițeálăMELITEMÍE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL melită
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului melită dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
MÉLIȚĂ melităe forme 1 Unealtă de lemn constând dintr-o limbă basculantă și două fălci, folosită pentru a zdrobi tulpinile de cânepă sau de in în vederea separării firelor de partea lemnoasă.
* A da cu melităa a toca din gură; a pălăvrăgi.
Melită pentru zdrobit cânepa.
Melită pentru zdrobit cînepa.
Melițá a melită verb, indicativ prezent 3 méliță.

GRAMATICA cuvântului melită?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului melită.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul melită poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul melită sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul melița se conjugă: ei ele méliță
  • group icon La plural substantivul meliță are forma: mélițe
VEZI PLURALUL pentru melită la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE meliţă?
Vezi cuvântul meliţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul meliţă?
[ me-li-ţă ]
Se pare că cuvântul meliţă are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL melită
Inţelegi mai uşor cuvântul melită dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A da cu melița = a trăncăni, a vorbi verb reflexiv:ute și nevrute
A da cu melița sau din meliță = a trăncăni, a flecări
A da cu melița sau din meliță = a trăncăni, a flecări
A da cu melița = a trăncăni, a flecări

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL melită

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Alarmă aeriană?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a se îmbolnăvi greu
acid format prin combinarea fluorului cu hidrogenul, care se prezintă sub formă de gaz incolor, toxic și care atacă, în soluție apoasă, majoritatea metalelor și sticla
semnul prin care, în timp de război, se anunță apropierea avioanelor inamice
suflet trist, îndurerat; tristețe, melancolie, mâhnire, deprimare; furie, ciudă, mânie, necaz
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app