Conjugare a oblădui

Conjugarea verbului a oblădui: eu oblăduiesc, tu oblăduiești, el ea oblăduiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a oblădui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a oblădui”!

Verbul a oblădui conjugat la prezent

eu oblăduiesc
tu oblăduiești
el ea oblăduiește
noi oblăduim
voi oblăduiți
ei ele oblăduiți

Verbul a oblădui conjugat la viitor

eu voi oblădui
tu vei oblădui
el ea va oblădui
noi vom oblădui
voi veți oblădui
ei ele vor oblădui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a oblădui conjugare la condițional prezent

eu aș oblădui
tu ai oblădui
el ea ar oblădui
noi am oblădui
voi ați oblădui
ei ele ar oblădui

Verbul a oblădui conjugare la condițional perfect

eu aș fi oblăduit
tu ai fi oblăduit
el ea ar fi oblăduit
noi am fi oblăduit
voi ați fi oblăduit
ei ele ar fi oblăduit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a oblădui la conjunctiv prezent

eu să fiu oblăduiesc
tu să fii oblăduiești
el ea să fie oblăduiască
noi să fim oblăduim
voi să fiți oblăduiți
ei ele să fie oblăduiască

Conjug a oblădui la imperfect

eu oblăduiam
tu oblăduiai
el ea oblăduia
noi oblăduiam
voi oblăduiați
ei ele oblăduiau

A oblădui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu oblăduisem
tu oblăduiseși
el ea oblăduise
noi oblăduiserăm
voi oblăduiserăți
ei ele oblăduiseră

Verbul a oblădui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi oblăduit
tu să fi oblăduit
el ea să fi oblăduit
noi să fi oblăduit
voi să fi oblăduit
ei ele să fi oblăduit

Conjugare a oblădui la perfectul simplu

eu oblăduii
tu oblăduiși
el ea oblădui
noi oblăduirăm
voi oblăduirăți
ei ele oblăduiră

Conjugarea verbului a oblădui la perfectul compus

eu am oblăduit
tu ai oblăduit
el ea a oblăduit
noi am oblăduit
voi ați oblăduit
ei ele ar oblăduit

Conjugă a oblădui la viitor anterior

eu voi fi oblăduit
tu vei fi oblăduit
el ea va fi oblăduit
noi vom fi oblăduit
voi veți fi oblăduit
ei ele vor fi oblăduit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a oblădui

OBLĂDUÍ, ohlăduiesc, verb IV. tranzitiv

1. A conduce, a administra, a cîrmui, a guverna. A oblăduit moșia pentru slava ei și-a lui. DAVILA, vezi vezi 33. Orînduind vechil... ca să cblăduiască împărăția... ieși spre seară din cetate. GORJAN, H. I

3.
• reflexiv Mănăstiri osebite și neatîrnate unele de altele, oblăduindu-se fiecare de sine. ODOBESCU, S. II 16.
• intranzitiv Pe atunci, oblădida pe Lotru un boier mare. GALACTION, O. I 67. Alergă la prea înalta Poartă... rugîndu-se să-l mazilească și arătînd că nu mai iaste destoinic de a oblădui. La ODOBESCU, S. I 279.

2. A proteja, a ocroti, a apăra.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

oblăduind

Participiu

oblăduit

Infinitiv scurt

oblădui

Imfinitiv lung

oblăduind