eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a răci

Conjugarea verbului a răci: eu răcesc, tu răcești, el ea răcește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a răci”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a răci”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a răci conjugat la prezent
  • eu răcesc
  • tu răcești
  • el ea răcește
  • noi răcim
  • voi răciți
  • ei ele răciți
Verbul a răci conjugat la viitor
  • eu voi răci
  • tu vei răci
  • el ea va răci
  • noi vom răci
  • voi veți răci
  • ei ele vor răci
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a răci conjugare la condițional prezent
  • eu aș răci
  • tu ai răci
  • el ea ar răci
  • noi am răci
  • voi ați răci
  • ei ele ar răci
Verbul a răci conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi răcit
  • tu ai fi răcit
  • el ea ar fi răcit
  • noi am fi răcit
  • voi ați fi răcit
  • ei ele ar fi răcit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a răci la conjunctiv prezent
  • eu să fiu răcesc
  • tu să fii răcești
  • el ea să fie răcească
  • noi să fim răcim
  • voi să fiți răciți
  • ei ele să fie răcească
Conjug a răci la imperfect
  • eu răceam
  • tu răceai
  • el ea răcea
  • noi răceam
  • voi răceați
  • ei ele răceau


A răci conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu răcisem
  • tu răciseși
  • el ea răcise
  • noi răciserăm
  • voi răciserăți
  • ei ele răciseră
Verbul a răci conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi răcit
  • tu să fi răcit
  • el ea să fi răcit
  • noi să fi răcit
  • voi să fi răcit
  • ei ele să fi răcit
Conjugare a răci la perfectul simplu
  • eu răcii
  • tu răciși
  • el ea răci
  • noi răcirăm
  • voi răcirăți
  • ei ele răciră
Conjugarea verbului a răci la perfectul compus
  • eu am răcit
  • tu ai răcit
  • el ea a răcit
  • noi am răcit
  • voi ați răcit
  • ei ele ar răcit
Conjugă a răci la viitor anterior
  • eu voi fi răcit
  • tu vei fi răcit
  • el ea va fi răcit
  • noi vom fi răcit
  • voi veți fi răcit
  • ei ele vor fi răcit


Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
RĂCÍ, răcesc, verb IV.

1. reflexiv A pierde din căldură, a deveni (mai) rece. Se răcește ciorba și se arde friptura. C. PETRESCU, C. vezi 146. Prînz pe masă s-a răcit Și eu, maică, n-am venit! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 197. Bate fierul pînă e cald, că de se va răci, în zadar vei munci (= fă lucrul la verb reflexiv:emea lui).
♦ (Despre ființe sau despre corpul lor) A pierde (total sau parțial) căldura obișnuită a corpului.
       • tranzitiv Pe jumătate înăbușită de ștergar, fata din brațele cazacului tremura răcită de un fior de frig. SADOVEANU, O. VII 39.
       • intranzitiv (Învechit) Tot trupul lui au răcit, duhul deodată i-au încetat. DRĂGHICI, R. 136.
♦ (Despre timp, adesea impersonal) A deveni (mai) friguros, cu temperatura (mai) joasă.

2. tranzitiv A face ca ceva să fie (mai) rece. A răci compresorul cu apă.
       • Expresia: A-și răci gura degeaba (în zadar, de pomană, de(-a) surda) = a vorbi fără folos, a insista zadarnic. Numai în zădar voi călca calea și mi-oi răci gura. RETEGANUL, P. V

8. Întrebările și rugăciunile mele le făceam în sec, căci îmi răceam gura de surda. ISPIRESCU, L. 96. Care va să zică, și cu nepotul mi-am răcit gura degeaba. CARAGIALE, substantiv neutru 166.

3. intranzitiv A se îmbolnăvi contractînd o răceală. Lasă-l, că e destul de bine îmbrăcat și nu răcește el. C. PETRESCU, C. vezi 236. N-a uitat să-și acopere picioarele, ca să nu răcească. CARAGIALE, O. III 254. Mata, puiule, rămîi aici ca să nu răcești pe drum. ALECSANDRI, T. I 150.
       • reflexiv (Neobișnuit) Am fost mai totdeauna acasă pentru că mă răcisem într-o sară. KOGĂLNICEANU, S. 100.

4. reflexiv (adesea reciproc). figurat A-și pierde însuflețirea, căldura, interesul (pentru cineva sau ceva), a deveni indiferent. Fusese prieten bun cu Scarlat Turnavitu, dar acum se cam răciseră. CAMIL PETRESCU, O. II

10. Vezi... prieteșugul că se răcește. VĂCĂRESCU, P. 108.
       • tranzitiv (Învechit) Această propunere mi s-a părut o nenorocire... numai auzirea ei o să răcească pe d-l Tell. La GHICA, A. 717. Publicul, fără a-și răci dorința de a avea un teatru național, simți stîmpărîndu-i-se entuziasmul. NEGRUZZI, S. I 341.


Alte verbe













Alte forme ale verbului

Gerunziu

răcind

Participiu

răcit

Infinitiv scurt

răci

Imfinitiv lung

răcind



dex-app