Conjugare a zburături

Conjugarea verbului a zburături: eu zburăturesc, tu zburăturești, el ea zburăturește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a zburături”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a zburături”!

Verbul a zburături conjugat la prezent

eu zburăturesc
tu zburăturești
el ea zburăturește
noi zburăturim
voi zburăturiți
ei ele zburăturiți

Verbul a zburături conjugat la viitor

eu voi zburături
tu vei zburături
el ea va zburături
noi vom zburături
voi veți zburături
ei ele vor zburături

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a zburături conjugare la condițional prezent

eu aș zburături
tu ai zburături
el ea ar zburături
noi am zburături
voi ați zburături
ei ele ar zburături

Verbul a zburături conjugare la condițional perfect

eu aș fi zburăturit
tu ai fi zburăturit
el ea ar fi zburăturit
noi am fi zburăturit
voi ați fi zburăturit
ei ele ar fi zburăturit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a zburături la conjunctiv prezent

eu să fiu zburăturesc
tu să fii zburăturești
el ea să fie zburăturească
noi să fim zburăturim
voi să fiți zburăturiți
ei ele să fie zburăturească

Conjug a zburături la imperfect

eu zburătuream
tu zburătureai
el ea zburăturea
noi zburătuream
voi zburătureați
ei ele zburătureau

A zburături conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu zburăturisem
tu zburăturiseși
el ea zburăturise
noi zburăturiserăm
voi zburăturiserăți
ei ele zburăturiseră

Verbul a zburături conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi zburăturit
tu să fi zburăturit
el ea să fi zburăturit
noi să fi zburăturit
voi să fi zburăturit
ei ele să fi zburăturit

Conjugare a zburături la perfectul simplu

eu zburăturii
tu zburăturiși
el ea zburături
noi zburăturirăm
voi zburăturirăți
ei ele zburăturiră

Conjugarea verbului a zburături la perfectul compus

eu am zburăturit
tu ai zburăturit
el ea a zburăturit
noi am zburăturit
voi ați zburăturit
ei ele ar zburăturit

Conjugă a zburături la viitor anterior

eu voi fi zburăturit
tu vei fi zburăturit
el ea va fi zburăturit
noi vom fi zburăturit
voi veți fi zburăturit
ei ele vor fi zburăturit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a zburături

ZBURĂTURÍ, zburăturesc, verb IV. intranzitiv (Și în forma zburători)

1. (Rar) A străbate aerul, a zbura. Ci, plecînd ei mai departe, tot Călin arcu-ncordează Și zburătorind, săgeata trece-n lume ca o rază, Vîjîie-n văzduh cumplită. EMINESCU, L. P. 129.

2. A zburătăci (1). Mi-e cuibul lîngă drum într-o tufă de alun, Cîți drumași călătoresc, Toți în el zburătoresc. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 204. tranzitiv Cucul mi-auzea, Mai jos se lăsa. Mă-sa mi-l vedea... și-l zburăturea. matematică FOLK.

6.
• reflexiv reciproc. Foicică meri sălcii, Cînd eram niște copii, Suiam dealu, bine știi, Ne zburătuream cu glii Și ședeam pe pajiște Și vorbeam de dragoste. ȘEZ. XII 87.

– Variantă: zburătorí verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

zburăturind

Participiu

zburăturit

Infinitiv scurt

zburături

Imfinitiv lung

zburăturind