Conjugare a învinovăți

Conjugarea verbului a învinovăți: eu învinovățesc, tu învinovățești, el ea învinovățește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a învinovăți”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a învinovăți”!

Verbul a învinovăți conjugat la prezent

eu învinovățesc
tu învinovățești
el ea învinovățește
noi învinovățim
voi învinovățiți
ei ele învinovățiți

Verbul a învinovăți conjugat la viitor

eu voi învinovăți
tu vei învinovăți
el ea va învinovăți
noi vom învinovăți
voi veți învinovăți
ei ele vor învinovăți

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a învinovăți conjugare la condițional prezent

eu aș învinovăți
tu ai învinovăți
el ea ar învinovăți
noi am învinovăți
voi ați învinovăți
ei ele ar învinovăți

Verbul a învinovăți conjugare la condițional perfect

eu aș fi învinovățit
tu ai fi învinovățit
el ea ar fi învinovățit
noi am fi învinovățit
voi ați fi învinovățit
ei ele ar fi învinovățit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a învinovăți la conjunctiv prezent

eu să fiu învinovățesc
tu să fii învinovățești
el ea să fie învinovățească
noi să fim învinovățim
voi să fiți învinovățiți
ei ele să fie învinovățească

Conjug a învinovăți la imperfect

eu învinovățeam
tu învinovățeai
el ea învinovățea
noi învinovățeam
voi învinovățeați
ei ele învinovățeau

A învinovăți conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu învinovățisem
tu învinovățiseși
el ea învinovățise
noi învinovățiserăm
voi învinovățiserăți
ei ele învinovățiseră

Verbul a învinovăți conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi învinovățit
tu să fi învinovățit
el ea să fi învinovățit
noi să fi învinovățit
voi să fi învinovățit
ei ele să fi învinovățit

Conjugare a învinovăți la perfectul simplu

eu învinovății
tu învinovățiși
el ea învinovăți
noi învinovățirăm
voi învinovățirăți
ei ele învinovățiră

Conjugarea verbului a învinovăți la perfectul compus

eu am învinovățit
tu ai învinovățit
el ea a învinovățit
noi am învinovățit
voi ați învinovățit
ei ele ar învinovățit

Conjugă a învinovăți la viitor anterior

eu voi fi învinovățit
tu vei fi învinovățit
el ea va fi învinovățit
noi vom fi învinovățit
voi veți fi învinovățit
ei ele vor fi învinovățit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a învinovăți

ÎNVINOVĂȚÍ, învinovățesc, verb IV. tranzitiv A considera sau a declara (pe cineva) vinovat; a învinui, a acuza. Învinovățește în gîndul lui pe părinții băiețelului. spaniolă POPESCU, M. G. 61. Stăpîna mea, mă învinovățești nedrept. NEGRUZZI, S. I 22. Frații mă-nvinovățesc, Prietinii m-au lăsat. CONACHI, P. 60.
• reflexiv Țipa, se învinovățea, i se mișcau brațele ca niște labe subțiri de lăcustă. DUMITRIU, N. 219.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

învinovățind

Participiu

învinovățit

Infinitiv scurt

învinovăți

Imfinitiv lung

învinovățind