 | as |
|
| Aciua [ a-ci-ua ] VEZI SINONIME PENTRU aciua PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a aciua în mai multe dicționareDefinițiile pentru a aciua din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a aciua (forma la infinitiv) A aciua conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ACIUA: ACIUÁ, aciuez, verb I. reflexiv 1. A-și găsi refugiu, a se pune la adăpost, a căuta ocrotire, a se pripăși, a se oploși (undeva sau pe lîngă cineva); a se aciola. Fata se văicărea și ea, că nu știa... unde să se aciueze. ISPIRESCU, L. 335. Nici o lighioaie nu se poate aciua pe lîngă casă de răul vostru. CREANGĂ, A. 37. • tranzitiv (Rar) A adăposti. Căpătă învoire de la femeia lui să-i aciueze [pe copii] în casă. ȘEZ. I 66. 2. (Rar) A se odihni, a se culca. Mănîncă și după aceea se aciuează. SBIERA, P. 58. – Pronunțat: -ciu-a. – Variante: aciuiá (STANCU, despre 120, NEGRUZZI, S. I 118) verb I, aciuí, aciuiesc (POPESCU, B. II 84), verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ACIUA: ACIUÁ, aciuez, verb I. reflexiv (popular) A-și găsi refugiu, a se stabili (verb reflexiv:emelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăși, a se oploși, a se aciola, a se agesti. ♦ tranzitiv A da adăpost. [ pronunție: -ciu-a. – Variante: aciuiá verb I, aciuí verb IV] – latina *accubiliare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ACIUA: ACIUÁ, aciuez, verb I. reflexiv A-și găsi refugiu, a se stabili (verb reflexiv:emelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăși, a se oploși, a se aciola, a se agesti. ♦ tranzitiv (Rar) A da adăpost. [ pronunție: -ciu-a. – Variante: aciuiá verb I, aciuí verb IV] – latina *accubiliare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ACIUA: ACIUÁ, aciuez, verb I. reflexiv 1. A-și găsi refugiu, a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăși, a se oploși. ♦ tranzitiv (Rar) A da adăpost. 2. (Rar) A se odihni, a se culca. [ pronunție: -ciu-a. – Variante: aciuiá verb I] – latina *accubiliare. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ACIUA: ACIUA verb a se cuibări, a se oploși, a se pripăși, (rar) a se rătăci, (învechit și regional) a se lipi, (regional) a se agesti, a se închiorchioșa, (învechit) a se sprijini. (S-a aciua acolo de nu se știe unde.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru aciua: aciuá verb (silabe -ciu-a), indicativ prezent persoana întâi singular: eu aciuéz, persoana a treia singular: el / ea și plural aciueáză, persoana întâi plural: noi aciuăm (silabe -ciu-ăm); conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural aciuéze (silabe -ciu-e-); gerunziu aciuând (silabe -ciu-ând) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aciua: aciuá (a se aciua) (popular) (-ciu-a) verb reflexiv, indicativ prezent 3 se aciueáză, persoana întâi plural: noi ne aciuắm (-ciu-ăm); conjunctiv prezent 3 să se aciuéze (-ciu-e-); gerunziu aciuấndu-se (-ciu-ân-) Forme diferite ale cuvantului aciua: aciuaa aciuase aciua Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aciua: aciuá, verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: CORESI, ap. HEM 192 / P: a-ciu-a / V: -uiá / prezentul indicativ: aciuauéz / Etimologie: lat accubiliare] (Îrg) 1-2 A (se) adăposti. 3-4 A (se) odihni. 5-6 (Pex) A (se) liniști. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ACIUA: A ACIUÁ a aciuaéz tranzitiv A face să se aciueze; a adăposti; a oploși. /<lat. accubiliare Forme diferite ale cuvantului a aciua: a aciuaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru aciua: aciua verb vezi ODIHNI. REPAUZA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ACIUA: ACIUÁ verb vezi pripăși. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A ACIUA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ACIUA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului aciua dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a aciua acolo de nu se știe unde. Aciuá a se aciua popular -ciu-a verb reflexiv, indicativ prezent 3 se aciueáză, persoana întâi plural: noi ne aciuắm -ciu-ăm; conjunctiv prezent 3 să se aciuéze -ciu-e-; gerunziu aciuấndu-se -ciu-ân-. HEM 192 / P: a-ciu-a / V: -uiá / prezentul indicativ: aciuauéz / Etimologie: lat accubiliare] Îrg 1-2 A se adăposti. A ACIUÁ aciuaéz tranzitiv A face să se aciueze; a adăposti; a oploși. |
GRAMATICA cuvântului ACIUA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului aciua. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ACIUA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE aciua? Vezi cuvântul aciua desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul aciua?[ a-ci-ua ] Se pare că cuvântul aciua are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ACIUA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i fi cuiva inima grea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul aciua se conjugă: ei ele aciueáză
