 | as |
|
| Acoperi [ a-co-pe-ri ] VEZI SINONIME PENTRU acoperi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a acoperi acopar în mai multe dicționareDefinițiile pentru a acoperi acopar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a acoperi (forma la infinitiv) A acoperi conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ACOPERI: ACOPERÍ, acópăr, verb IV., I. tranzitiv (Uneori în opoziție cu descoperi, de obicei urmat de determinări introduse prin prepoziție «cu» sau, mai rar, «de») 1. A pune peste un obiect sau peste o ființă ceva care să le învelească sau să le ascundă în întregime. S-a prins în palme capul... acoperindu-și fața. SAHIA, N. 72. Ea-și acoperă cu mina fața roșă de sfială. EMINESCU, O. I 82. • figurat Somn.,. acopere ființa-mi cu-a ta mută armonie. EMINESCU, N. 44. Dac-am văst (=văzut) că nu mai vii... Urîtul mi-l așternui, Cu dragul m-acoperii. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 144. • (Urmat de determinări ca: «glorie», «lauri», «rușine», «ridicol», introduse prin prepoziție «de») A se acoperi de glorie. • (Instrumentul acțiunii devine subiect) A fi așezat, a sta peste cineva sau ceva învelindu-l, protejîndu-l sau ascunzîndu-l. Florile dalbe... Acopăr cu un strat de nea pămîntul. BENIUC, vezi 38. Cu mișcări scurte a dat drumul de pe el straielor sumare, care mai mult îl dezgoleau decît îl acopereau. SADOVEANU, N. forme 80, [Buza] cea de deasupra se resfrîngea în sus peste scăfîrlia capului, iar cea dedesubt atîrna în jos de-i acoperea pîntecele. CREANGĂ, P. 240. Deodat-aud foșnirea unei rochii... Iar mîni subțiri și reci mi-acopăr ochii. EMINESCU, O. I 119. ♦ reflexiv A căpăta (sau a-și forma) la suprafață un strat învelitor. Cerul s-a acoperit cu nori. • Marea frămîntată s-acopere de spume. ALECSANDRI, P. A. 70. 2. A pune peste un obiect deschis ceva care să-l închidă, să-l astupe. Acoperi oala ca să fiarbă în abur. SADOVEANU, N. forme 90. 8. (Cu privire la clădiri) A pune acoperișul. A acoperit casa cu tinichea. • Trenul intră între căsuțe acoperite cu carton gudronat, paie și șindrile. DUMITRIU, B. forme 88. Un bordei acoperit cu paie. ODOBESCU, S. III 18. II. figurat 1. tranzitiv (termen militar) A apăra, a proteja. A acoperi retragerea unei armate. 2. tranzitiv A ascunde, a tăinui, a nu da pe față. Lucrurile nu puteau rămîne mult timp acoperite. Împărăteasa, de silă, de milă, fu nevoită a spune împăratului toată șiretenia. ISPIRESCU, L. 111. 3. tranzitiv (Cu privire la un sunet, la un zgomot) A depăși în intensitate; a face să nu se audă, a înăbuși. Eleonora vorbea tare, încercînd să acopere sunetul pianului. DUMITRIU, B. forme 44. Un ropot de aplauze acoperi ultimele cuvinte ale oratorului. BART, E. 286. 4. reflexiv A se suprapune exact, a coincide, a corespunde perfect. Definiția propusă se acoperă perfect cu sensul cuvîntului. • tranzitiv (Complementul arată o necesitate materială, o datorie, o cheltuială, un deficit) A acoperi nevoile de consum ale unei colectivități. • Se îndoia că sînt acolo atîția gologani cîți să acopere datoria țăranului. PAS, L. I 142. Stamati reuși să mai facă un împrumut ca să acopere cheltuielile. BART, E. 256. • T r an z. (Franțuzism) A străbate o distanță. Alergătorul a acoperit distanța de 1500 de metri într-un timp record. • Expresia: (Sport) A acoperi terenul = a fi prezent acolo unde este nevoie. – Forme gramaticale: prezent industrie persoană persoana a treia singular: el / ea acoperă și (nerecomandabil) acopere, persoană persoana a treia plural: ei / ele acoperă și (nerecomandabil) acopăr; conjuncție persoană persoana a treia singular: el / ea și plural acopere. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ACOPERI: ACOPERÍ, acópăr, verb IV. I. tranzitiv 1. A pune peste un obiect sau peste o ființă ceva care să le ascundă vederii sau să le protejeze. Ea-și acoperă cu mâna fața (EMINESCU) ♦ A pune acoperiș unei clădiri. ♦ A fi așezat, a sta peste cineva sau ceva, învelindu-l, protejându-l sau ascunzându-l. Florile... Acopăr cu un strat de nea pământul (BENIUC). ♦ reflexiv A căpăta sau a-și forma un strat învelitor. Marea... s-acopere de spume (ALECSANDRI). 2. A pune peste un obiect deschis ceva care să-l închidă, să-l astupe. Acoperi oala ca să fiarbă în abur (SADOVEANU). II. figurat 1. tranzitiv (termen militar) A apăra, a proteja. A acoperi retragerea trupelor. 2. tranzitiv A ascunde, a tăinui. 3. tranzitiv A acoperi în intensitate un zgomot, o melodie etc.; a înnăbuși. Vorbea tare, încercând să acopere sunetul pianului (DUMITRIU) 4. reflexiv și tranzitiv A corespunde perfect; a coincide; a (se) satisface. • Expresia: (tranzitiv) A acoperi cheltuielile = a face față cheltuielilor. 5. tranzitiv (Sport; franțuzism) A străbate o distanță. • Expresia: A acoperi terenul = a fi prezent în mod permanent în orice parte a terenului de joc. [prezent industrie persoană 3: acóperă, conjuncție persoană 3: acópere] – latina acco(o)perire. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ACOPERI: ACOPERÍ, acópăr, verb IV. 1. tranzitiv A pune ceva peste un obiect sau peste o ființă cu scopul de a le ascunde sau de a le proteja. • Expresia: (reflexiv) A se acoperi de glorie = a săvârși fapte mari de arme, a fi foarte viteaz. 2. tranzitiv A pune peste un obiect deschis ceva care să-l închidă, să-l astupe. ♦ A pune acoperiș unei clădiri. 3. tranzitiv A aplica un strat de material pe suprafața unui obiect pentru a-l proteja, a-l face mai rezistent la uzură etc. 4. tranzitiv (termen militar) A apăra, a proteja. A acoperi retragerea trupelor. ♦ reflexiv A se pune la adăpost prin măsuri și acte justificative. 5. tranzitiv A ascunde, a tăinui. 6. tranzitiv A depăși în intensitate un zgomot, o melodie etc.; a înăbuși. 7. reflexiv și tranzitiv A corespunde perfect, a satisface. • Expresia: (tranzitiv) A acoperi cheltuielile = a se achita de datoriile făcute. 8. tranzitiv (Sport; franțuzism) A străbate o distanță. • Expresia: A acoperi terenul = a fi permanent prezent pe terenul de joc. [prezent industrie persoană 3: acóperă, conjuncție persoană 3: acópere] – latina acco(o)perire. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ACOPERI: ACOPERÍ, acópăr, verb IV. 1. tranzitiv A pune peste un obiect sau peste o ființă ceva care le ascunde sau le protejează. • Expresia: (reflexiv) A se acoperi de glorie = a săvârși fapte mari de arme, a fi foarte viteaz. 2. tranzitiv A pune peste un obiect deschis ceva care să-l închidă, să-l astupe. ♦ A pune acoperiș unei clădiri. 3. A aplica un strat de material pe suprafața unui obiect pentru a-l proteja, a-l face mai rezistent la uzură etc. 4. tranzitiv (termen militar) A apăra, a proteja. A acoperi retragerea trupelor. ♦ reflexiv A se pune la adăpost prin măsuri și acte justificative. 5. tranzitiv A ascunde, a tăinui. 6. tranzitiv A acoperi în intensitate un zgomot, o melodie etc.; a înăbuși. 7. reflexiv și tranzitiv A corespunde perfect, a satisface. ♦ Expresia: (tranzitiv) A acoperi cheltuielile = a face față cheltuielilor. 8. tranzitiv (Sport; franțuzism) A străbate o distanță. • Expresia: A acoperi terenul = a fi permanent prezent pe terenul de joc. [prezent industrie persoană 3: acóperă, conjuncție persoană 3: acópere] – latina acco(o)perire. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ACOPERI: ACOPERI verb 1. a (se) înfășura, a (se) înveli, (învechit și popular) a (se) coperi, (popular) a (se) învălui, (învechit și regional) a (se) astruca. (S-a acoperi cu plapuma și s-a culcat.) 2. (Moldova, Bucovina și nordul Transilvania) a privești. (Apa acoperi morcovii din vas.) 3. a (se) îmbrăca, a (se) înveli, (învechit și popular) a (se) coperi. (acoperi o carte.) 4. a (se) astupa, a (se) închide. (acoperi o deschizătură.) 5. a ascunde, a masca. (Perdeaua acoperi ușa.) 6. a (se) încărca, a (se) umple, (prin nordul Moldova) a (se) puiezi. (Grădina s-a acoperi de flori.) 7. a scălda, a umple. (O sudoare rece îi acoperi trupul.) 8. (SPORT) a parcurge, a străbate. (Atletul a acoperi distanța de 5 000 m în...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ACOPERI acopăr: A ACOPERÍ acópăr tranzitiv 1) (obiecte, ființe) A înzestra cu un înveliș exterior (în scop protector sau decorativ). 2) termen militar (trupe, obiective etc.) A apăra, luând asupra sa atacurile inamicului. 3) (lucruri, persoane) A pune într-un loc ferit; a tăinui; a ascunde; a dosi. 4) (zgomote, melodii etc.) A face să nu se audă depășind în intensitate; a astupa. 5) (datorii bănești, cheltuieli etc.) A compensa în bani sau în natură; a achita. 6) sport (distanțe) A străbate de la un capăt la altul; a parcurge. • a acoperi acopar terenul a fi în permanență activ pe tot terenul de joc. /<lat. acco[o]perire Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru acoperi: acoperi [Atestat: CORESI, PS. 77 / prezentul indicativ: acopăr, acoper, 3 acoperiperă, (reg) acoperipere, (îrg) acoapere, Cj 3 acoperipere / Etimologie: lat acco(o)perire] 1 verb tranzitiv: (Înv) A înveli de jur-împrejur. 2 verb tranzitiv: (C.i. obiecte sau ființe) A pune deasupra în scop de protecție, împodobire etc. 3 (Spc) verb tranzitiv: A pune acoperiș unei clădiri. 4 verb tranzitiv: (Fig) A copleși. 5 verb reflexiv: (Îvr) A se umple. 6 verb tranzitiv: (Îe) A acoperi cheltuielile A face față cheltuielilor. 7 verb tranzitiv: (Fig) A ascunde o faptă (reprobabilă). 8 verb tranzitiv: A aplica un strat de material pe o suprafață pentru a o face mai rezistentă, a o înfrumuseța etc. 9 verb tranzitiv: (Mil) A executa o acoperire (9). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru acoperi: acoperí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu acópăr, persoana a treia singular: el / ea și plural acóperă, imperfect persoana a treia singular: el / ea acopereá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural acópere Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru acoperi: acoperí (a acoperi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu acópăr, 3 acóperă, imperfect persoana a treia singular: el / ea acopereá; conjunctiv prezent 3 să acópere Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ACOPERI: ACOPERÍ verb vezi apăra, ascunde, feri, masca, ocroti, păzi, proteja, tăinui. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru acoperi: acoperi verb vezi APĂRA. ASCUNDE. FERI. MASCA. OCROTI. PĂZI. PROTEJA. TĂINUI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A ACOPERI ACOPAR' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL acoperi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului acoperi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a acoperi cu plapuma și s-a culcat. Apa acoperi morcovii din vas. Acoperi o carte. Acoperi o deschizătură. Perdeaua acoperi ușa. Grădina s-a acoperi de flori. O sudoare rece îi acoperi trupul. Atletul a acoperi distanța de 5 000 m în. • acoperi terenul a fi în permanență activ pe tot terenul de joc. 77 / prezentul indicativ: acopăr, acoper, 3 acoperiperă, reg acoperipere, îrg acoapere, Cj 3 acoperipere / Etimologie: lat accooperire] 1 verb tranzitiv: Înv A înveli de jur-împrejur. 6 verb tranzitiv: Îe A acoperi cheltuielile A face față cheltuielilor. Perdeaua acoperi ușa. O sudoare rece îi acoperi trupul. Acoperí a acoperi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu acópăr, 3 acóperă, imperfect persoana a treia singular: el / ea acopereá; conjunctiv prezent 3 să acópere. |
GRAMATICA cuvântului acoperi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului acoperi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul acoperi poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE acoperi? Vezi cuvântul acoperi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul acoperi?[ a-co-pe-ri ] Se pare că cuvântul acoperi are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL acoperi Inţelegi mai uşor cuvântul acoperi dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Sport A acoperi terenul = a fi prezent acolo unde este nevoie tranzitiv A acoperi cheltuielile = a face față cheltuielilor A acoperi terenul = a fi prezent în mod permanent în orice parte a terenului de joc reflexiv A se acoperi de glorie = a săvârși fapte mari de arme, a fi foarte viteaz tranzitiv A acoperi cheltuielile = a se achita de datoriile făcute A acoperi terenul = a fi permanent prezent pe terenul de joc reflexiv A se acoperi de glorie = a săvârși fapte mari de arme, a fi foarte viteaz ♦ Expresia: tranzitiv A acoperi cheltuielile = a face față cheltuielilor A acoperi terenul = a fi permanent prezent pe terenul de joc |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL acoperi |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala învechit a face pradă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul acoperi se conjugă: ei ele acóperă
