eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a admite


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Admite [ ad-mi-te ]
VEZI SINONIME PENTRU admite PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului a admite în mai multe dicționare

Definițiile pentru a admite din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a admite
Verbul: a admite (forma la infinitiv)
A admite conjugat la timpul prezent:
  • eu admit
  • tu admiți
  • el ea admite
  • noi admitem
  • voi admiteți
  • ei ele admit
VEZI VERBUL a admite CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












ADMITE
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ADMITE:
ADMÍTE, admit, verb

III. tranzitiv

1. A primi ca bun, a considera ca adevărat și conform cu realitatea. Deschise o carte veche... o astrologie... bazată pe sistemul care admite pămîntul de centrid arhitecturii lumești. EMINESCU, N. 44.

2. A îngădui, a permite, a tolera. Nu se poate admite ca în statul-major conducător al clasei muncitoare să-și găsească loc scepticii, oportuniștii, capitaliștii, trădătorii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2624.
♦ A fi (provizoriu) de acord cu ceva. Admit că ai fost ocupat. Puteai totuși să dai un semn de viață.
       • Dacă admit în principiu acest gest, pot să le admit atunci pe toate. CAMIL PETRESCU, U. N. 187.

3. (Cu privire la o cerere, o doleanță, o reclamație) A da curs favorabil, a primi ca valabil. Cererea a fost admisă.
♦ (Complementul indică pe solicitator) A primi, a înscrie. Comisia a admis pe toți candidații prezentați la examen.

– Formă gramaticală: participiu admis.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



ADMITE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ADMITE:
ADMITE verb

1. a accepta, a aproba, a consimți, a încuviința, a se îndupleca, a îngădui, a se învoi, a lăsa, a permite, a primi, (livresc) a concede, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se pleca, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (învechit) a aprobălui, a mulțumi, a ogodi. (A admite să se scoată la concurs postul vacant.)

2. a accepta, a primi. (L-a admite la club.)

3. a accepta, a consimți, a se învoi, a primi, a voi, a verb reflexiv:ea. (admite să fii soția mea?)

4. a accepta, a mărturisi, a recunoaște. (Pînă la urmă a admite că așa este.)

5. a accepta, a concepe, a îngădui, a permite, a răbda, a suferi, a suporta, a tolera, (învechit și regional) a pristăni, (învechit) a obicni, a volnici, (figurat fam.) a înghiți. (Cum poți admite una ca asta?)

6. a accepta, a împărtăși, a primi. (Nu admite opiniile lui.)

7. a presupune, a spune, a zice. (Să admite că nu-i cum susții.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ADMITE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ADMITE:
ADMÍTE, admít, verb

III. tranzitiv A primi ca bun, a considera ca adevărat; a fi (provizoriu) de acord cu ceva; a îngădui, a permite.
♦ A da curs favorabil unei cereri.
♦ A primi, a înscrie pe un solicitator, pe un candidat.

– în franceză admettre (neologism din limba latină admittere).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

admite
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru admite:
admíte verb tranzitiv: [Atestat: EMINESCU, N. 44 / prezentul indicativ: admít/ Etimologie: franceza admettre, lat admittere] 1 A primi drept bun. 2 A considera ca adevărat. 3 A fi (provizoriu) de acord cu ceva.

4. A îngădui. 5 A da curs favorabil unei cereri. 6 A primi un solicitator. 7 A accepta un candidat.

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a



ADMITE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ADMITE:
ADMÍTE, admít, verb

III. tranzitiv A primi ca bun, a considera ca adevărat; a fi (provizoriu) de acord cu ceva; a îngădui, a permite.
♦ A da curs favorabil unei cereri.
♦ A primi pe un solicitator, a accepta un candidat.

– Din limba franceza admettre, latina admittere.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

admite
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru admite:
admíte (admít, admís), verb –

1. A primi ca bun, a considera ca adevărat. –

2. A da curs favorabil unei cereri. –

3. A primi un solicitator, a acepta un candidat. < în franceză admettre.

– derivat (din limba franceza ) admisibil, adjectiv; admisiune, substantiv feminin; inadmisibil, adjectiv
Forme diferite ale cuvantului admite: admít admís

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

ADMITE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ADMITE:
ADMÍTE, admit, verb

III. tranzitiv A primi ca bun, a considera ca adevărat; a fi (provizoriu) de acord cu ceva; a îngădui, a permite.
♦ A da curs favorabil unei cereri.
♦ A primi un solicitator, a accepta un candidat.

– Din limba franceza admettre, latina admittere.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ADMITE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ADMITE:
ADMÍTE verb

III. trecut A primi, a lua drept bun, a socoti adevărat.
♦ A îngădui, a permite.
♦ A da curs favorabil (unei cereri etc.).
♦ A înscrie, a primi (la un examen). [< latina admittere, conform limba franceza admettre].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ADMITE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ADMITE:
ADMÍTE verb trecut

1. a accepta, a lua drept bun.

2. a îngădui, a permite.

3. a da curs favorabil (unei cereri).

4. a primi (la un examen). (< latina admittere, după limba franceza admettre)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

admite
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru admite:
admíte verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele admít, imperfect persoana a treia singular: el / ea admiteá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural admítă; gerunziu admițând; participiu admís
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

admite
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru admite:
admíte (a admite) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele admít, imperfect persoana a treia singular: el / ea admiteá; conjunctiv prezent 3 să admítă; gerunziu admițấnd; participiu admís
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

A admite
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A admite:
A admite ≠ a interzice, a refuza, a respinge
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A ADMITE'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A admite
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a admite dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A a admite să se scoată la concurs postul vacant.
L-a a admite la club.
A admite să fii soția mea? 4.
Pînă la urmă a a admite că așa este.
Cum poți a admite una ca asta? 6.
Nu a admite opiniile lui.
Să a admite că nu-i cum susții.
L-a a admite la club.
Până la urmă a a admite că așa este.
Cum poți a admite una ca asta? 6.
Admíte a a admite verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele admít, imperfect persoana a treia singular: el / ea admiteá; conjunctiv prezent 3 să admítă; gerunziu admițấnd; participiu admís.

GRAMATICA cuvântului A admite?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a admite.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A admite poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul A admite sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE admite?
Vezi cuvântul admite desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul admite?
[ ad-mi-te ]
Se pare că cuvântul admite are trei silabe



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL A admite