eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a apara


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Apăra [ a-pă-ra ]
VEZI SINONIME PENTRU apăra PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului a apara în mai multe dicționare

Definițiile pentru a apara din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a apăra
Verbul: a apăra (forma la infinitiv)
A apăra conjugat la timpul prezent:
  • eu apăr
  • tu aperi
  • el ea apără
  • noi apărăm
  • voi apărați
  • ei ele apără
VEZI VERBUL a apăra CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












APĂRA
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru APĂRA:
APĂRÁ, ápăr, verb

I.

1. tranzitiv (Adesea urmat de determinări introduse prin prepoziție «de» sau «împotriva» și indicînd pe agresor) A interveni cu fapta în ajutorul cuiva pentru a-l susține împotriva unei acțiuni ostile; a proteja (pe cineva) printr-o intervenție promptă. Să fim cu băgare de seamă, să ne apărăm șantierul, hidrocentrala, ea este plinea și viața noastră. JIANU, C. 373. S-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de cîni nu mă tem! CREANGĂ, P. 188.
       • (Complementul este un abstract) Alexandru cel Mare... apără vitejește independența. BĂLCESCU, O. II

13.
♦ (Cu privire la patrie, un oraș etc.) A păzi, respingînd atacul armat al inamicului; a menține, prin luptă, o poziție. Cînd țara s-o aperi îți cere, Pe gînduri o clipă nu sta, Tu viață îi dai și putere, Tu gloria ei vei purta. CORBEA, A. 75.
       • reflexiv A se împotrivi unui atac, a-i rezista; a se feri de... Au venit... și m-au lovit; m-am apărat cît am putut. SADOVEANU, N. forme 71. Care-i vedea-o că se apără [de albină] cu năframa, să știi că aceea este fata împăratului. CREANGĂ, P. 271. Ea se apără c-o mînă, Insă totuși lui se lasă. EMINESCU, O. I 67. Cei mai juni se apărau cu turbare. NEGRUZZI, S. I 152.

2. tranzitiv A pune la adăpost (de o primejdie, de frig, de ploaie etc.), a proteja, a feri, a ocroti. Socot că domnul inginer nu-și închipuie c-am fugit de la Pașcani... ca să-mi apăr viața. SADOVEANU, N. forme 185. Eu? îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... EMINESCU, O. I 147.
       • Expresia: Doamne-apără! = cu nici un preț! o dată cu capul! Eu, de-aș fi femeie, nu l-aș lua, doamne-apără! NEGRUZZI, S. III 65.

3. tranzitiv A interveni prin viu grai sau în scris în sprijinul cuiva (combătînd învinuirile care i se aduc).
♦ (Cu privire la împricinați sau la un proces) A pleda înaintea justiției cauza cuiva. Avocatul care-mi apărase procesul... nu-mi dăduse vești tocmai bune. SADOVEANU, O. VIII 16. Te-am apărat din oficiu, dar cît puteam să te apăr?... Procesul n-a durat mult. SAHIA, N. 83.
       • reflexiv A se dezvinovăți de anumite învinuiri sau bănuieli. Ce-ai strigat, mă, tu, guleratul ăla?...

– Eu, nimic! s-a apărat acesta. PAS, L. I 59. Cine se știe cu musca pe căciulă se apără.
       • figurat N-aveți de ce-mi mulțămi, s-a apărat uncheșul meu. SADOVEANU, N. forme 14.

4. tranzitiv (Cu privire la o idee sau la un punct de vedere) A susține, respingînd obiecțiile aduse împotrivă. Stalin a apărat leninismul de numeroși dușmani și, în noile condiții istorice, a dezvoltat și îmbogățit învățătura lui Lenin. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 16.

5. reflexiv (Rar) A ocoli, a evita (ceva sau pe cineva). Ce, pentru că o datorie... e anevoioasă, sîntem oare în drept a ne apăra de dinsa? BĂLCESCU, O. II 228.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



apăra
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru apăra:
apărá fAt: COD. VOR. 63/3 / prezentul indicativ: ápăr / Etimologie: lat apparare] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: (Îrg) A (se) opri. 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) respinge. 5-6 verb tranzitiv, reflexiv: A împiedica o acțiune. 7-8 verb tranzitiv, reflexiv: (Spc; păs; despre oi, vaci, cai etc.) A (se) abate de la un drum greșit. 9-10 verb tranzitiv, reflexiv: A se îndepărta de un loc îngrădit, apropiindu-se de locul unde se află păzitorii. 11 verb tranzitiv: (Pex; înv; despre oameni) A încerca să determini pe cineva să se răzgândească. 12-13 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) sfătui. 14-15 verb tranzitiv, reflexiv: (Fig; înv) A refuza ceva cuiva. 16 verb reflexiv: A se retrage. 17 verb reflexiv: A se da înapoi de la ceva. 18 verb reflexiv: A nu consimți. 19 verb reflexiv: A nu accepta. 20 verb reflexiv: (Jur; spc; înv) A refuza o tutelă. 21 verb reflexiv: A pretexta. 22-23 verb reflexiv: A evita ceva (sau pe cineva). 24-26 verb tranzitiv, reflexiv: (a) A(-și) garanta siguranța personală (sau avutul) prin ferire de o primejdie, prin adăpostire împotriva ploii, vântului, frigului etc., prin împotrivire la un atac. 27-28 verb tranzitiv, reflexiv: (a) (Fig) A (se) proteja. 29-30 verb tranzitiv, reflexiv: (Fig) A susține. 31-32 verb tranzitiv, reflexiv: (despre Dumnezeu) A ocroti. 33 (Pfm; îe) Doamne-apără! Cu nici un preț. 34 (Îae; euf) Dracul. 35-36 vir A (se) dezvinovăți. 37 verb tranzitiv: (Jur; spc) A pleda înaintea instanțelor judecătorești o cauză. 38 vi A face o mișcare bruscă (în fața unei primejdii) Cf a para.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

APĂRA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru APĂRA:
APĂRA verb

1. a feri, a ocroti, a păzi, a proteja, (livresc) a prezerva, a salvgarda, (astăzi rar) a scuti, (învechit și popular) a oblădui, (învechit și regional) a ocoli, (învechit) a veghea, (figurat) a acoperi. (Să-i apara de primejdie.)

2. (grecism învechit) a (se) diafendisi. (Se apara împotriva dușmanului.)

3. (învechit și popular) a ține. (A apara multă verb reflexiv:eme cetatea.)

4. (juridic) (învechit) a sprijini. (L-a apara în proces.)

5. a (se) dezvinovăți, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza, (rar) a (se) dezvinui, (învechit și regional) a (se) cura, (învechit) a (se) îndreptăți, a (se) mîntui. (Nu te mai apara!)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

APĂRA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru APĂRA:
APĂRÁ verb vezi evita, feri, împiedica, îndepărta, înlătura, ocoli, opri, preîntâmpina, preveni, refuza, respinge, reține.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

apăra
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru apăra:
apăra verb vezi EVITA. FERI. ÎMPIEDICA. ÎNDEPĂRTA. ÎNLĂTURA. OCOLI. OPRI. PREÎNTÎMPINA. PREVENI. REFUZA. RESPINGE. REȚINE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

apăra
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru apăra:
apărá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu ápăr, persoana a treia singular: el / ea și plural ápără, persoana întâi plural: noi apărăm
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

apăra
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru apăra:
apărá (a apara) verb, indicativ prezent 3 ápără
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

A apăra
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A apăra:
A (se) apăra ≠ a ataca
Forme diferite ale cuvantului a apara: a aparase

Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A APARA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A apăra
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a apăra dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Să-i a apăra de primejdie.
Se a apăra împotriva dușmanului.
A a apăra multă verb reflexiv:eme cetatea.
L-a a apăra în proces.
Nu te mai a apăra!.
Să-i a apăra de primejdie.
Se a apăra împotriva dușmanului.
A a apăra multă verb reflexiv:eme cetatea.
L-a a apăra în proces.
Apărá a a apăra verb, indicativ prezent 3 ápără.

GRAMATICA cuvântului A apăra?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a apăra.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A apăra poate fi: verb,

CUM DESPART ÎN SILABE apăra?
Vezi cuvântul apăra desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul apăra?
[ a-pă-ra ]
Se pare că cuvântul apăra are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL A apăra
Inţelegi mai uşor cuvântul a apăra dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Doamne-apără! = cu nici un preț! o dată cu capul! Eu, de-aș fi femeie, nu l-aș lua, doamne-apără! NEGRUZZI, S



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL A apăra