eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a clabuci


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Clăbuci [ clă-bu-ci ]
VEZI SINONIME PENTRU clăbuci PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a clabuci în mai multe dicționare

Definițiile pentru a clabuci din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a clăbuci
Verbul: a clăbuci (forma la infinitiv)
A clăbuci conjugat la timpul prezent:
  • eu clăbucesc
  • tu clăbucești
  • el ea clăbucește
  • noi clăbucim
  • voi clăbuciți
  • ei ele clăbucesc
VEZI VERBUL a clăbuci CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLĂBUCI:
CLĂBUCÍ, clăbucesc, verb IV.

1. tranzitiv A acoperi cu clăbuci de săpun. Cu șervetul la gît, cu obrajii clăbuciți de săpun, urmărea prin oglindă voltele briciului. BART, 71.

2. intranzitiv (Despre apă sau alte lichide) A spumega. Valuri mari se sparg în zgomot... clăbucind, fierbînd în spume. ALECSANDRI, P. A. 152.
       • reflexiv Apa... izbindu-se de țărmure, se clăbucește în tulpinile sălciilor încovoiate. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, vezi M. 175.

3. reflexiv (Despre unele animale, mai ales despre cai) A se umple de sudoare spumoasă (din cauza oboselii); a spuma. Călări pe cai clăbuciți la strune și zăbale... DELAVRANCEA, la TDRG.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



A CLĂBUCI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A CLĂBUCI:
A CLĂBUCÍ a clabuciésc

1. tranzitiv A face să se clăbucească.

2. intranzitiv

1) (despre lichide, mai ales despre ape) A face clăbuci în urma fierberii, a unei mișcări rapide sau a unei reacții.

2) (mai ales despre cai) A se umple cu clăbuci la gură; a spumega. /Din clăbuc
Forme diferite ale cuvantului a clabuci: a clabuciésc a clabuci1.

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

clăbuci
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clăbuci:
clăbúci1 substantiv masculin plural [Atestat: CHEST. II, 158/167 / Plural: clabuci / Etimologie: nct] (Reg) Prăjini legate de o parte și de alta a acoperișului (de paie), pentru a-l sprijini împotriva vântului.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CLĂBUCI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLĂBUCI:
CLĂBUCÍ, clăbucesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv (popular) A (se) acoperi cu clăbuci.
♦ intranzitiv (Despre lichide) A face clăbuci.

– Din clăbuc.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



CLĂBUCI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLĂBUCI:
CLĂBUCÍ, clăbucesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv A (se) acoperi cu clăbuci.
♦ intranzitiv (Despre lichide) A face clăbuci.

– Din clăbuc.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

clăbuci
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clăbuci:
clăbucí2 [Atestat: ALECSANDRI, P. III, 238 / prezentul indicativ: clabuciucésc / Etimologie: clăbuc] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) acoperi cu clăbuci. 3 vi (despre lichide) A spumega.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

clăbuci
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clăbuci:
clăbucí (a clabuci) (popular) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele clăbucésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea clăbuceá; conjunctiv prezent 3 să clăbuceáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

clăbuci
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clăbuci:
clăbucí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele clăbucésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea clăbuceá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural clăbuceáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

clăbuci
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru clăbuci:
clăbuci verb vezi SPUMA. SPUMEGA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

clăbuci
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru clăbuci:
clăbuci verb vezi SPUMA. SPUMEGA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A CLABUCI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL clăbuci
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului clăbuci dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A CLĂBUCÍ clăbuciésc 1.
II, 158/167 / Plural: clăbuci / Etimologie: nct] Reg Prăjini legate de o parte și de alta a acoperișului de paie, pentru a-l sprijini împotriva vântului.
III, 238 / prezentul indicativ: clăbuciucésc / Etimologie: clăbuc] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A se acoperi cu clăbuci.
Clăbucí a clăbuci popular verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele clăbucésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea clăbuceá; conjunctiv prezent 3 să clăbuceáscă.



GRAMATICA cuvântului clăbuci?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului clăbuci.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul clăbuci poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul clăbuci sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi

CUM DESPART ÎN SILABE clăbuci?
Vezi cuvântul clăbuci desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul clăbuci?
[ clă-bu-ci ]
Se pare că cuvântul clăbuci are trei silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL clăbuci

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A face mutre?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
eroziune care acționează lateral
respirație în care expirația este însoțită de gemete
a face mofturi, nazuri, a nu fi de acord
a afișa o atitudine afectată, studiată
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app