eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a dauna


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Daună [ da-u-nă ]
VEZI SINONIME PENTRU daună PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a dauna în mai multe dicționare

Definițiile pentru a dauna din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a dăuna
Verbul: a dăuna (forma la infinitiv)
A dăuna conjugat la timpul prezent:
  • eu dăunez
  • tu dăunezi
  • el ea dăunează
  • noi dăunăm
  • voi dăunați
  • ei ele dăunează
VEZI VERBUL a dăuna CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DAUNĂ:
DÁUNĂ, daune, substantiv feminin Pagubă, stricăciune, vătămare. Angajații sînt răspunzători pentru daunele aduse unităților respective în legătură cu munca lor. COD. M. 31. Se cunoaște că meditează verb reflexiv:eo nouă moarte, verb reflexiv:eo nouă daună. NEGRUZZI, S. I 143.
       • Locuţiune adverbiala În dauna (cuiva sau a ceva) = în detrimentul, în paguba (cuiva sau a ceva). Societatea modernă... a despărțit cu desăvîrșire munca fizică de cea intelectuală, ceea ce e foarte anormal și e în dauna și a fizicului și a intelectului omului. GHEREA, ST. Hristos II 340. Această specializare a studiilor pentru fiecare școală în parte permite a se da fiecării materii de învățămînt o dezvoltare îndestulătoare și a nu se sacrifica toate cunoștințele, grămădite la un loc, una în dauna celorlalte. ODOBESCU, S. II 63.
       • Daune interese vezi interes.
♦ (Neobișnuit) Pierdere, nenorocire. Avea un cal năzdrăvan, care îi da de știre cînd i se-ntîmpla ceva daună. RETEGANUL, P. III 46.

– Pronunțat: da-u-.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

daună
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru daună:
dáună substantiv feminin [Atestat: (a. 1829) AR, 151/7 / Plural: daunane, (reg) daunani / Etimologie: lat damnum] 1 Pierdere materială adusă cuiva (sau suferită de cineva). 2 Stricăciune care provoacă pierdere. 3 (Pex) Necaz. 4 (Înv) Daun. 5 (Nob) Deteriorare. 6 (Îlp) În (sau cu, spre, de) daunana (cuiva sau a ceva) Știrbind calitatea (sau prestigiul, autoritatea etc.) cuiva (sau a ceva). 7 (Îal) În detrimentul (cuiva sau a ceva). 8 (Înv; exclamativ; îe) (Ce) dauna (mare) că... Păcat2 că... 9 (Jur; îs) daunane interese (sau daunane și interese) Sumă datorată creditorului de către debitorul care nu și-a achitat obligația. 10 (Pex) Despăgubire datorată de autorul unui delict în vederea reparării (sau ameliorării) prejudiciului cauzat. 11 (Îlav) A fî dauna A fi periculos. 12 (Îvr) Faptă regretabilă, lipsită de seriozitate. 13 (Îvr) Împrejurare neplăcută pentru cineva.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DĂUNA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DĂUNA:
DĂUNÁ, dăunez, verb

I. intranzitiv A pricinui (cuiva) o pagubă, o stricăciune; a prejudicia. Orice act de indisciplină dăunează ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2883. Leul ridică gheara asupra catîrului cu blîndeță, fără să-i dăuneze și jucîndu-se numai. SADOVEANU, despre P. 21.
♦ tranzitiv (Neobișnuit) A vătăma. Digul era trainic: ploile din toamnă și-au trecut șuvoaiele pe de lături, fără să-l dăuneze mai mult decît s-ar fi cuvenit. GALAN, Z. R. 44.

– Pronunțat: dă-u-.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DAUNĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DAUNĂ:
DAUNĂ s.

1. pagubă, pierdere, prejudiciu, stricăciune, (învechit și popular) pricaz, (popular) vătămare, (învechit și regional) smintă, sminteală, (prin Banat) ștetă, (învechit) scădere, stricare, stricătură, vătămătură. (daunae provocate de incendiu.)

2. prejudiciu, (livresc) lezare. (dauna morală provocată cuiva.)

3. (la plural ) compensare, compensație, despăgubire, reparație, (învechit și popular) mulțumire, (învechit) dezdăunare, indemnizație, (turcism învechit) adet. (dauna plătite pentru prejudiciul adus.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DAUNĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DAUNĂ:
DÁUNĂ daunae forme

1) Factor care provoacă cuiva pierderi morale sau materiale

2) mai ales la plural Pierdere (morală sau materială) cauzată cuiva; pagubă; stricăciune; prejudiciu.
       • În daunaa (cuiva) în detrimentul (cuiva); în paguba (cuiva).

3) la plural Despăgubire pentru un prejudiciu (material). A plăti cuiva daunaele. [ genitiv dativ daunei; silabe da-u-] /<lat. damnum
Forme diferite ale cuvantului dauna: daunae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

daună
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru daună:
dáună forme, plural e (latina damnum, pin analogie cu scaun și fem. după pagubă; italiana danno, vfr. dame, dam [nfr. dommage], spaniolă daño, pg. dano. vezi damnez, condamn). Pagubă, stricăcĭune, detriment. Daune-interese saŭ daune și interese (în franceză dommages [et] interêts), despăgubire acordată pin judecată.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

DAUNĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DAUNĂ:
DÁUNĂ, daune, substantiv feminin

1. Pagubă, vătămare, prejudiciu (material sau moral).
       • locuțiune prepoziție În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva).

2. Despăgubire. [ pronunție: da-u-]

– Din latina damnum.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DAUNĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DAUNĂ:
DÁUNĂ, daune, substantiv feminin

1. Pagubă, vătămare, prejudiciu (material sau moral).
       • locuțiune prepoziție În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva).

2. Despăgubire. [ pronunție: da-u-]

– Din latina damnum.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

daună
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru daună:
daună forme

1. stricăciune, pagubă;

2. plural daune-interese, despăgubire datorită pentru un neajuns. [Derivațiune cărturărească din latina DAMNUM (după analogia lui scaun din SCAMNUM)].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DAUNĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DAUNĂ:
DÁUNĂ substantiv feminin

1. stricăciune, pagubă; prejudiciu moral.

2. (la plural) despăgubiri morale.
♦ în ă (cuiva sau a ceva) = în paguba (cuiva sau a ceva). (< latina daunum)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DAUNĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DAUNĂ:
DÁUNĂ substantiv feminin Stricăciune, pagubă, vătămare.
       • În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva). / pronume da-u-. / < latina damnum].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DĂUNA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DĂUNA:
DĂUNA verb

1. a prejudicia, a strica, a vătăma. (Ceva care dauna sănătății.)

2. a prejudicia, a vătăma, (livresc) a leza, (figurat) a lovi. (dauna intereselor lor.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DĂUNA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DĂUNA:
DĂUNÁ, dăunez, verb

I. intranzitiv A pricinui (cuiva) o pagubă, o stricăciune; a prejudicia. [ pronunție: dă-u-]

– Din daună.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DĂUNA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DĂUNA:
DĂUNÁ, dăunez, verb

I. intranzitiv A pricinui (cuiva) o pagubă, o stricăciune; a prejudicia. [ pronunție: dă-u-]

– Din daună.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DĂUNA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DĂUNA:
DĂUNÁ verb

I. intr. A păgubi, a face stricăciuni; a prejudicia. [pronume dă-u-, p.i. -nez. / < daună].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

dăuna
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dăuna:
dăuná vi [Atestat: HAMANGIU, C. C. 398 / prezentul indicativ: daunanez / Etimologie: daună] A pricinui cuiva o daună Si: a prejudicia.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

A DĂUNA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DĂUNA:
A DĂUNÁ a daunaéz intranzitiv A cauza o daună (cuiva); a aduce daune. [silabe dă-u-] /Din daună
Forme diferite ale cuvantului a dauna: a daunaéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

dăuna
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dăuna:
dăuná verb (silabe dă-u-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu dăunéz, persoana a treia singular: el / ea și plural dăuneáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

DAUNĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DAUNĂ:
DÁUNĂ s.

1. vezi pagubă.

2. vezi prejudiciu.

3. (la plural ) vezi despăgubire.

Definiție sursă: Dicționar de sinonime

DĂUNA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DĂUNA:
DĂUNÁ verb trecut a păgubi pe cineva; a prejudicia. (< daună)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

daună
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru daună:
dáună substantiv feminin (silabe dă-u-), genitiv dativ articulat dáunei; plural dáune
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

daună
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru daună:
dáună (da-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat dáunei; plural dáune
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

dăuna
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dăuna:
dăuná (a dauna) (dă-u-) verb, indicativ prezent 3 dăuneáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

DAUNĂ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru DAUNĂ:
DAUNĂ, Lazor (17 A III 115) < substantiv
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

A dăuna
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A dăuna:
A dăuna ≠ a folosi
Definiție sursă: Dicționar de antonime

Daună
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Daună:
Daună ≠ folos
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A DAUNA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Daună
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului daună dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
1829 AR, 151/7 / Plural: daunăne, reg daunăni / Etimologie: lat damnum] 1 Pierdere materială adusă cuiva sau suferită de cineva.
6 Îlp În sau cu, spre, de daunăna cuiva sau a ceva Știrbind calitatea sau prestigiul, autoritatea etc.
8 Înv; exclamativ; îe Ce daună mare că.
9 Jur; îs daunăne interese sau daunăne și interese Sumă datorată creditorului de către debitorul care nu și-a achitat obligația.
11 Îlav A fî daună A fi periculos.
Daunăe provocate de incendiu.
Daună morală provocată cuiva.
Daună plătite pentru prejudiciul adus.
DÁUNĂ daunăe forme 1 Factor care provoacă cuiva pierderi morale sau materiale 2 mai ales la plural Pierdere morală sau materială cauzată cuiva; pagubă; stricăciune; prejudiciu.
       • În daunăa cuiva în detrimentul cuiva; în paguba cuiva.
A plăti cuiva daunăele.
Ceva care daună sănătății.
Daună intereselor lor.
Ceva care daună sănătății.
Daună intereselor lor.
398 / prezentul indicativ: daunănez / Etimologie: daună] A pricinui cuiva o daună Si: a prejudicia.
A DĂUNÁ daunăéz intranzitiv A cauza o daună cuiva; a aduce daune.
Dăuná a daună dă-u- verb, indicativ prezent 3 dăuneáză.

GRAMATICA cuvântului Daună?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului daună.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Daună poate fi: substantiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Daună sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul dăuna se conjugă: ei ele dăuneáză
  • group icon La plural substantivul daună are forma: dáune

CUM DESPART ÎN SILABE daună?
Vezi cuvântul daună desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul daună?
[ da-u-nă ]
Se pare că cuvântul daună are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Daună
Inţelegi mai uşor cuvântul daună dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Locuţiune adverbiala În dauna cuiva sau a ceva = în detrimentul, în paguba cuiva sau a ceva
locuțiune prepoziție În dauna cuiva sau a ceva = în paguba, în detrimentul cuiva sau a ceva
locuțiune prepoziție În dauna cuiva sau a ceva = în paguba, în detrimentul cuiva sau a ceva
♦ în ă cuiva sau a ceva = în paguba cuiva sau a ceva
În dauna cuiva sau a ceva = în paguba, în detrimentul cuiva sau a ceva

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Daună

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Intranzitiv a porni cu stângul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
piatră nestemată; nestemată
pronume posesiv
a nu avea succes într-o acțiune
a a nu se vinde cu mulți bani, a nu se cere; a nu avea trecere; b a nu valora foarte mult
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app