 | as |
|
| Domoli [ do-mo-li ] VEZI SINONIME PENTRU domoli PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a domoli în mai multe dicționareDefinițiile pentru a domoli din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a domoli (forma la infinitiv) A domoli conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DOMOLI: DOMOLÍ, domolesc, verb IV. 1. reflexiv (Despre elemente sau fenomene ale naturii; în opoziție cu înteți, agita) A se liniști, a se potoli, a se modera, a scădea. [Viscolul] pornise sara și s-a domolit în amurgul zilei a treia. SADOVEANU, P. M. 178. Patru ceasuri se lupta, Patru ceasuri se-ntrecea... Iar cînd soare-mi scăpăta, Cînd din toi se domolea, Procletul se înmuia Și din gură se ruga. TEODORESCU, P. P. 443. 2. tranzitiv (Cu complemente care indică o mișcare; în opoziție cu iuți, grăbi, zori) A face să se miște mai încet; a încetini, a rări. Ca să-i poată răspunde, Petrescu a trebuit să-și domolească fuga pe măsura pașilor bătrînului. GALAN, Z. R. 303. După ce făcu repejor drumul la mănăstire, se opri puțintel în pajiștea ogrăzii, ca să-și domolească răsufletul. SADOVEANU, P. M. 251. Făt-Frumos domoli pasul calului și așeză pe fată pe acela al tatîne-său. EMINESCU, N. 27. • reflexiv Dacă... mi s-ar domoli zvîcnitul arterelor și potoli bătăile inimii, totul s-ar limpezi. CAMIL PETRESCU, T. I 50. Se ajungea însă la jumătățile de poștă pe nerăsuflate. Cu cît se înnopta însă, vîrtejul, în loc să se domolească, se ducea mai iute. MACEDONSKI, O. III 19. ♦ (Cu privire la cai sau la vite) A struni, a înfrîna. Lungiți pe mușchiul verde și domolind fugarii (= caii) Ce zburdă pe-ntuneric și desfrunzesc tufanii, Voinicii... grăiesc. ALECSANDRI, P. III 211. Pe jugani că mi-i oprea, Pe jugani că-i domolea. TEODORESCU, P. P. 690. 3. tranzitiv (În opoziție cu îndîrji, aprinde, înfuria) A potoli, a calma, a tempera, a astîmpăra, a îmblînzi. Taci, omule! încercă să-l domolească bătrîna, ghiontindu-l cu piciorul, pe sub masă. CAMILAR, TEM. 10. Bădiță Neonil, să deschid ușa? – Deschide; domolește cînele. SADOVEANU, P. M. 96. Anii nu-i puteau domoli hărnicia. ANGHEL, PR. 5. • reflexiv Ba de ciomege, ba de glasul stăpînului, cîinii se domoliră. GALACTION, O. I 283. Citește emoționată și, cînd ajunge la semnătură, se domolește puțin. CAMIL PETRESCU, T. I 433. Copilul se domoli din plîns, apoi îi zîmbi. SANDU-ALDEA, U. P. 159. verb reflexiv:ea să zică, te-ai domolit?... Cu atîta mai bine. ALECSANDRI, T. I 94. 4. reflexiv (Despre durere, boală; în opoziție cu înteți, mări, crește, bîntui) A scădea, a pierde din violență, a se liniști; a începe să dispară. După un an... boala a început a se domoli și lumea s-a readunat, încetul cu încetul, în oraș. GHICA, S. A. 57. 5. reflexiv (Despre o pantă, un deal etc.) A deveni mai puțin înclinat, mai lin. Pieptul dealului se domolise, pădurile străjuiau în depărtare, văile erau mai potrivite și un platou puternic... creștea frumos, sub norii albi, de iunie. GALACTION, O. I 38. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DOMOLI: DOMOLI verb 1. a (se) astîmpăra, a (se) calma, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) tempera, (popular) a (se) molcomi, a (se) stîmpăra, (învechit și regional) a (se) prinde, (învechit) a (se) așeza, (figurat) a (se) stinge. (Și-a domoli setea.) 2. a (se) alina, a (se) calma, a (se) îmblînzi, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) tempera, a (se) ușura, (învechit și popular) a (se) ostoi, (popular) a (se) ogoi, (învechit si regional) a (se) mîngîia, (învechit) a (se) odihni, (figurat) a adormi, a (se) răcori. (I-a domoli durerea.) 3. a (se) încetini, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) tempera. (Și-a domoli fuga.) 4. a (se) calma, a (se) îmblînzi, a (se) îmbuna, a (se) împăca, a (se) liniști, a (se) potoli, (regional) a (se) țistui, (învechit) a (se) dezmînia. (Era enervat și abia a reușit să-l domoli.) 5. a (se) calma, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) stăpîni, a (se) tempera. (Te rog să te domoli!) 6. a (se) astîmpăra, a (se) cuminți, a (se) liniști, a (se) potoli, (învechit și regional) a (se) stăvi, (învechit) a (se) înțelepți. (Un plod care nu se mai domoli.) 7. a înfrîna, a liniști, a struni. (A domoli un animal.) 8. a se calma, a se liniști, a se potoli, (figurat) a se destinde. (Atmosfera din casă s-a mai domoli.) 9. a potoli, a stăpîni, a stăvili, a tempera, (figurat) a înfrîna, a zăgăzui. (I-a mai domoli avîntul.) 10. a (se) atenua, a (se) calma, a descrește, a (se) diminua, a (se) liniști, a (se) micșora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) reduce, a scădea, a slăbi, a (se) tempera, (rar) a (se) pacifica, (figurat) a (se) îmblînzi, a (se) îndulci, a (se) înmuia, a (se) muia. (Viteza vîntului s-a mai domoli.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A DOMOLI: A DOMOLÍ a domoliésc tranzitiv 1) A face să se domolească; a potoli; a modera; a tempera. 2) (caii) A stăpâni cu ajutorul frâului; a struni; a înfrâna. /<ucr. domolyty Forme diferite ale cuvantului a domoli: a domoliésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru domoli: domolí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele domolésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea domoleá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural domoleáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru domoli: domolí (a domoli) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele domolésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea domoleá; conjunctiv prezent 3 să domoleáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A domoli: A (se) domoli ≠ a (se) întărâta, a (se) intensifica Forme diferite ale cuvantului a domoli: a domolise Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'A DOMOLI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A domoli Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a domoli dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Și-a a domoli setea. I-a a domoli durerea. Și-a a domoli fuga. Era enervat și abia a reușit să-l a domoli. Te rog să te a domoli! 6. Un plod care nu se mai a domoli. A a domoli un animal. Atmosfera din casă s-a mai a domoli. I-a mai a domoli avîntul. Viteza vîntului s-a mai a domoli. Și-a a domoli fuga. Te rog să te a domoli! 6. A DOMOLÍ a domoliésc tranzitiv 1 A face să se domolească; a potoli; a modera; a tempera. Domolí a a domoli verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele domolésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea domoleá; conjunctiv prezent 3 să domoleáscă. |
GRAMATICA cuvântului A domoli? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a domoli. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A domoli poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE domoli? Vezi cuvântul domoli desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul domoli?[ do-mo-li ] Se pare că cuvântul domoli are trei silabe |