eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a echipa


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Echipă [ e-chi-pă ]
VEZI SINONIME PENTRU echipă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a echipa în mai multe dicționare

Definițiile pentru a echipa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a echipa
Verbul: a echipa (forma la infinitiv)
A echipa conjugat la timpul prezent:
  • eu echipez
  • tu echipezi
  • el ea echipează
  • noi echipăm
  • voi echipați
  • ei ele echipează
VEZI VERBUL a echipa CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ECHIPĂ:
ECHÍPĂ, echipe, substantiv feminin (De obicei cu determinări indicînd domeniul de activitate sau calitatea participanților) Grup de oameni care, sub conducerea unui șef, îndeplinesc în același timp o muncă sau o acțiune comună. Dansurile noi prezentate de echipele artistice de amatori ridică o serie de probleme deosebit de importante a căror rezolvare va duce în viitor la dezvoltarea noului în coregrafia noastră. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 373, 2/2. Era în fruntea întrecerii pe echipă. DUMITRIU, vezi L. 123. O echipă de muncitori a înaintat pe punțile de lemn. SAHIA, N. 34.
       • Echipă volantă vezi volant. Spirit de echipă = sentiment de solidaritate dezvoltat între membrii aceluiași grup.
♦ (Sport) Grup de sportivi constituit într-o anumită formație, care activează într-o ramură a sportului. Echipa de fotbal a R.P.R.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

echipă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru echipă:
echípă substantiv feminin [Atestat: BARCIANU / V: (îvr) ecuíechipa / Plural: echipape / Etimologie: franceza équipe] 1 Grup de oameni care, sub conducerea unui șef, îndeplinesc în același timp o muncă sau o acțiune comună. 2 Grup de sportivi constituit într-o formație, în cadrul căruia se antrenează, sub conducerea unui specialist, și participă la competiții. 3 (Îs) Spirit de echipa Legătură spirituală între membrii unei echipe (1-2), care stă la baza conlucrării lor. 4 Fiecare dintre cele două formații care își dispută un meci (de fotbal, baschet, hochei, polo etc.).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ECHIPĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ECHIPĂ:
ECHÍPĂ, echipe, substantiv feminin Grup de oameni care, sub conducerea unui șef, îndeplinesc în același timp o muncă sau o acțiune comună.
       • Spirit de echipă = legătură spirituală între membrii unei echipe, care stă la baza conlucrării lor.
♦ Grup de sportivi constituit într-o formație, în cadrul căreia se antrenează, sub conducerea unui specialist, și participă la competiții.
♦ Fiecare dintre cele două formații care își dispută un meci (de fotbal, baschet, hochei, polo etc.).

– Din limba franceza équipe.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ECHIPĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ECHIPĂ:
ECHÍPĂ, echipe, substantiv feminin Grup de oameni care, sub conducerea unui șef, îndeplinesc în același timp o muncă sau o acțiune comună.
       • Spirit de echipă = legătură spirituală între membrii unei echipe, care stă la baza conlucrării lor.
♦ Grup de sportivi constituit într-o formație, în cadrul căreia se antrenează, sub conducerea unui specialist, și participă la competiții.
♦ Fiecare dintre cele două formații care își dispută un meci (de fotbal, baschet, hochei, polo etc.).

– Din limba franceza équipe.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

echipa
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru echipa:
echipá [Atestat: NEGULICI / S și: (îvr) ecuiechipa / prezentul indicativ: echipapéz / Etimologie: franceza équiper] 1 verb tranzitiv: A înzestra o navă, un avion, o armată etc. cu cele necesare în vederea unei acțiuni, a unei expediții etc. 2 verb reflexiv: A-și pune echipamentul (1). 3 verb reflexiv: (Pgn) A se îmbrăca. 4 verb reflexiv: A se pregăti pentru o acțiune. 5 verb tranzitiv: (C.i. întreprinderi, instalații etc.) A dota cu echipament (2).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

echipă
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru echipă:
echípă (echípe), substantiv feminin

– Grup de oameni care, sub conducerea unui șef, îndeplinesc o acțiune comună. în franceză équipe.

– derivat (din limba franceza ) echipaj, substantiv neutru (echipă, formație; învechit, trăsură; totalitatea personalului de conducere și deservire a unei nave, a unui avion); echipament, substantiv neutru; echipa, verb
Forme diferite ale cuvantului echipa: echípe

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

ECHIPA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ECHIPA:
ECHIPÁ, echipez, verb

I. tranzitiv

1. A înzestra o navă, un avion, o armată, un soldat etc. cu cele necesare în vederea unei acțiuni, unei călătorii etc.
♦ reflexiv A-și pune echipamentul; prin generalizare a se îmbrăca.

2. A dota cu echipament o întreprindere, o instalație etc.

– Din limba franceza équiper.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ECHIPA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ECHIPA:
ECHIPÁ, echipez, verb

I. tranzitiv

1. A înzestra o navă, un avion, o armată, un soldat etc. cu cele necesare în vederea unei acțiuni, unei expediții etc.
♦ reflexiv A-și pune echipamentul; prin generalizare a se îmbrăca.

2. A dota cu echipament o întreprindere, o instalație etc.

– Din limba franceza équiper.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ECHIPA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ECHIPA:
ECHIPÁ, echipez, verb

I. tranzitiv (Cu privire la o navă, o armată, un soldat etc.) A înzestra cu cele necesare în vederea unei acțiuni, a unei călătorii etc. Echipați-mă... că plec la bătălie. despre ZAMFIRESCU, R. 65.
       • reflexiv S-a echipat pentru excursie.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ECHIPĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ECHIPĂ:
ECHÍPĂ echipae forme

1) Grup de oameni care îndeplinesc o acțiune comună sub conducerea unui șef. echipa de pompieri.

2) Grup de sportivi care se antrenează și participă la competiții împreună. echipa de volei. [G.-D. echipei] /<fr. équipe
Forme diferite ale cuvantului echipa: echipae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ECHIPA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ECHIPA:
ECHIPÁ verb

I. trecut A dota (o navă, o armată, un soldat etc.) cu cele necesare pentru o acțiune, o expediție, o călătorie etc.
♦ reflexiv A se pregăti pentru o acțiune; (prin extensie) a se îmbrăca. [< limba franceza équiper].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ECHIPA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ECHIPA:
ECHIPA verb

1. a se îmbrăca, a se înveșmînta, (învechit și regional) a se învește. (Vă rog să vă echipa și să mergem.)

2. a dota, a înzestra, a prevedea, a utila, (învechit) a provedea. (A echipa o uzină cu cele necesare.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ECHIPA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ECHIPA:
ECHIPÁ verb

I. trecut a dota (o navă, o armată, un soldat) cu cele necesare pentru o acțiune, o expediție, o călătorie.

II. reflexiv a se pregăti pentru o acțiune; (prin extensie) a se îmbrăca. (< limba franceza équiper)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

A ECHIPA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ECHIPA:
A ECHIPÁ a echipaéz tranzitiv

1) (nave, avioane, trupe militare) A prevedea cu echipament în vederea realizării unei acțiuni.

2) (întreprinderi, instalații etc.) A dota cu echipament. /<fr. équiper
Forme diferite ale cuvantului a echipa: a echipaéz

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ECHIPĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ECHIPĂ:
ECHÍPĂ substantiv feminin Grup de oameni care lucrează împreună, fiind conduși de un șef.
♦ Grup, formație sportivă care activează ca un tot într-o ramură a sportului. [< limba franceza équipe].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ECHIPĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ECHIPĂ:
ECHÍPĂ substantiv feminin

1. grup de oameni care lucrează împreună, conduși de un șef.

2. formație sportivă care activează ca un tot într-o ramură a sportului. (< limba franceza équipe)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

echipă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru echipă:
*echípă forme, plural e (în franceză équipe). Ceată de lucrătorĭ aplicațĭ la aceĭașĭ lucrare: șef de echipă.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

echipă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru echipă:
echipă forme lucrători cari execută împreună o lucrare specială: șef de echipă (= limba franceza equipe).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

echipa
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru echipa:
echipa, echipez vezi r. (eufem.) a îmbrăca uniforma de pușcăriaș.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

echipa
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru echipa:
echipá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu echipéz, persoana a treia singular: el / ea și plural echipeáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

echipă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru echipă:
echípă substantiv feminin, genitiv dativ articulat echípei; plural echípe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

echipă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru echipă:
echípă substantiv feminin, genitiv dativ articulat echípei; plural echípe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

echipa
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru echipa:
echipá (a echipa) verb, indicativ prezent 3 echipeáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ECHIPA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ECHIPA:
ECHIPÁ verb

1. vezi îmbrăca.

2. vezi dota.

Definiție sursă: Dicționar de sinonime

ECHIPĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ECHIPĂ:
ECHIPĂ substantiv formație. (O echipa sportivă.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

A echipa
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru A echipa:
A echipa ≠ a dezechipa
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'A ECHIPA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL A echipa
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a echipa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Echípă substantiv feminin [Atestat: BARCIANU / V: îvr ecuía echipa / Plural: a echipape / Etimologie: franceza équipe] 1 Grup de oameni care, sub conducerea unui șef, îndeplinesc în același timp o muncă sau o acțiune comună.
3 Îs Spirit de a echipa Legătură spirituală între membrii unei echipe 1-2, care stă la baza conlucrării lor.
Echipá [Atestat: NEGULICI / S și: îvr ecuia echipa / prezentul indicativ: a echipapéz / Etimologie: franceza équiper] 1 verb tranzitiv: A înzestra o navă, un avion, o armată etc.
ECHÍPĂ a echipae forme 1 Grup de oameni care îndeplinesc o acțiune comună sub conducerea unui șef.
A echipa de pompieri.
A echipa de volei.
Vă rog să vă a echipa și să mergem.
A a echipa o uzină cu cele necesare.
A ECHIPÁ a echipaéz tranzitiv 1 nave, avioane, trupe militare A prevedea cu echipament în vederea realizării unei acțiuni.
O a echipa de fotbal.
Echipá a a echipa verb, indicativ prezent 3 echipeáză.
O a echipa sportivă.

GRAMATICA cuvântului A echipa?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a echipa.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul A echipa poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul A echipa sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural verbul echipa se conjugă: ei ele echipeáză
  • group icon La plural substantivul echipă are forma: echípe

CUM DESPART ÎN SILABE echipă?
Vezi cuvântul echipă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul echipă?
[ e-chi-pă ]
Se pare că cuvântul echipă are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL A echipa
Inţelegi mai uşor cuvântul a echipa dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Spirit de echipă = sentiment de solidaritate dezvoltat între membrii aceluiași grup
Spirit de echipă = legătură spirituală între membrii unei echipe, care stă la baza conlucrării lor
Spirit de echipă = legătură spirituală între membrii unei echipe, care stă la baza conlucrării lor

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL A echipa