eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a infrati


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
înfrăţi [ în-fră-ţi ]
VEZI SINONIME PENTRU înfrăţi PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a infrati în mai multe dicționare

Definițiile pentru a infrati din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a înfrăți
Verbul: a înfrăți (forma la infinitiv)
A înfrăți conjugat la timpul prezent:
  • eu înfrățesc
  • tu înfrățești
  • el ea înfrățește
  • noi înfrățim
  • voi înfrățiți
  • ei ele înfrățesc
VEZI VERBUL a înfrăți CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNFRĂȚI:
ÎNFRĂȚÍ, înfrățesc, verb IV.

1. reflexiv reciproc. A se uni printr-o dragoste frățească, a se împrieteni ca frații, a se întovărăși frățește. Cîteva sute de muncitori și muncitoare forfotesc, se amestecă cu motoarele, cu roțile uriașe înfrățindu-se. SAHIA, N. 29. Să ne-nfrățim, noroade! La ce al urii vierme în suflet ne-ar mai roade? Să ne-nfrățim! NECULUȚĂ, Ț. despre 55.
       • tranzitiv Un cuget, o gîndire Pe toți să ne-nfrățească. ALEXANDRESCU, M. 204. (figurat) Voi, toate tovarășele, Toți tovarășii mei, Acum, La răscruce de drum, La râspîntii de cale, Să ne-nfrățim voinicește puterile. DEȘLIU, G. 34.

2. intranzitiv (Despre plante) A da naștere la tulpini secundare, a-și ramifica tulpina. Grîul înfrățise nalt d-o șchioapă. DELAVRANCEA, vezi vezi 175. Grîul semănat rar înfrățește.

I. IONESCU, P. 538.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎNFRĂȚI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNFRĂȚI:
ÎNFRĂȚÍ, înfrățesc, verb IV.

1. reflexiv recipr. și tranzitiv A (se) lega printr-o dragoste frățească, a (se) împrieteni.

2. intranzitiv (Despre plante) A da naștere la lăstari, a fi în faza de înfrățire (2).

– În + frate.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎNFRĂȚI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNFRĂȚI:
ÎNFRĂȚÍ, înfrățesc, verb IV.

1. reflexiv recipr. și tranzitiv A (se) lega printr-o dragoste frățească, a (se) împrieteni.

2. intranzitiv (Despre plante) A da naștere la lăstari, a fi în faza de înfrățire (2).

– În + frate.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

înfrăți
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înfrăți:
înfrățí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înfrățésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înfrățeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural înfrățeáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

A ÎNFRĂȚI
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNFRĂȚI:
A ÎNFRĂȚÍ a infratiésc

1. tranzitiv A face să se înfrățească.

2. intranzitiv (despre plante) A-și ramifica tulpina. /în + frate
Forme diferite ale cuvantului a infrati: a infratiésc a infrati1.
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

înfrăți
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înfrăți:
înfrățí (a infrati) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înfrățésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înfrățeá; conjunctiv prezent 3 să înfrățeáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ÎNFRĂȚI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNFRĂȚI:
ÎNFRĂȚI verb

1. a fraterniza. (Ostași care s-au infrati.)

2. (botanică) (regional) a pui. (Plante care infrati.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A INFRATI'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎNFRĂȚI
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înfrăţi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A ÎNFRĂȚÍ ÎnfrĂȚiésc 1.
înfrățí a ÎnfrĂȚi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele înfrățésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înfrățeá; conjunctiv prezent 3 să înfrățeáscă.
Ostași care s-au ÎnfrĂȚi.
Plante care ÎnfrĂȚi.
Plante care ÎnfrĂȚi.

GRAMATICA cuvântului ÎNFRĂȚI?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înfrăţi.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎNFRĂȚI poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE înfrăţi?
    Vezi cuvântul înfrăţi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înfrăţi?
    [ în-fră-ţi ]
    Se pare că cuvântul înfrăţi are trei silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎNFRĂȚI

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Cauzalitate inelară?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    propoziție care îndeplinește funcția de atribut pe lângă un cuvânt din propoziția regentă; propoziție relativă
    îmbrăcăminte, uniformă pentru anumite solemnități
    feedback
    a face pe cineva să piardă la jocul de cărți
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app