eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a infuria


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
înfuria [ în-fu-ri-a ]
VEZI SINONIME PENTRU înfuria PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a infuria în mai multe dicționare

Definițiile pentru a infuria din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a înfuria
Verbul: a înfuria (forma la infinitiv)
A înfuria conjugat la timpul prezent:
  • eu înfurii
  • tu înfurii
  • el ea înfurie
  • noi înfuriem
  • voi înfuriați
  • ei ele înfurie
VEZI VERBUL a înfuria CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE













ÎNFURIA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNFURIA:
ÎNFURIA verb

1. a (se) mînia, (popular) a (se) îndrăci, a (se) oțărî, (învechit și regional) a (se) stîrni, (prin Transilvania) a (se) rînzoi, (învechit) a (se) scîrbi, a (se) urgisi, (familial) a (se) burzului, a (se) zborși, (figurat) a (se) ardeia, a turba, (regional figurat) a (se) scociorî. (S-a infuria cumplit pe ei.)

2. a (se) îndîrji, a (se) întărîta, a (se) înverșuna. (Nu-l mai infuria.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ÎNFURIA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNFURIA:
ÎNFURIÁ, înfúrii, verb

I. reflexiv A fi cuprins de furie, a se mînia tare, a-și ieși din fire. Se înfuriase și se apăra, congestionat. DUMITRIU, N. 111. S-a-nfuriat Și mi-a zgîriat, Zgîriat fața Și rupt cosița. TEODORESCU, P. P. 427.
♦ tranzitiv A mînia, a scoate din sărite.

– Pronunțat: -ri-a. - prezent industrie și: (învechit) înfuriez (ALECSANDRI, P. III 36).

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

A ÎNFURIA
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru A ÎNFURIA:
A ÎNFURIA a băga în boală / în boale, a-i da cu praftorița, a morcovi, a oftica, a scoate (pe cineva) din fire / din pepeni, a scoate din minți (pe cineva), a scoate (cuiva) peri albi, a șucări, a tăia (cuiva) pofta de ceva, a vârî (pe cineva) în boală / în draci / în groapă / în sperieți.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

ÎNFURIA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNFURIA:
ÎNFURIÁ, înfúrii, verb

I. reflexiv și tranzitiv A fi cuprins sau a face pe cineva să fie cuprins de furie; a (se) mânia, a (se) enerva, a (se) irita. [ pronunție: -ri-a]

– În + furie.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎNFURIA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNFURIA:
ÎNFURIÁ, înfúrii, verb

I. reflexiv și tranzitiv A fi cuprins sau a face pe cineva să fie cuprins de furie; a (se) mânia, a (se) enerva, a (se) irita. [ pronunție: -ri-a]

– În + furie.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

înfuria
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înfuria:
înfuriá verb (silabe -ri-a), industrie și conjunctiv prezent 1 și persoana a doua singular: tu înfúrii, persoana a treia singular: el / ea și plural înfúrie (silabe -ri-e), persoana întâi plural: noi înfuriém; gerunziu înfuriínd (silabe -ri-ind)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

înfuria
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înfuria:
înfuriá (a infuria) (-ri-a) verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu înfúrii, 3 înfúrie (-ri-e), persoana întâi plural: noi înfuriém; conjunctiv prezent 3 să înfúrie; gerunziu înfuriínd (-ri-ind)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A INFURIA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înfuria
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înfuria dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
S-a înfuria cumplit pe ei.
Eșecul l-a înfuria.
S-a înfuria cumplit pe ei.
Nu-l mai înfuria.
înfuriá a înfuria -ri-a verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu înfúrii, 3 înfúrie -ri-e, persoana întâi plural: noi înfuriém; conjunctiv prezent 3 să înfúrie; gerunziu înfuriínd -ri-ind.

GRAMATICA cuvântului înfuria?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înfuria.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înfuria poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul înfuria se conjugă: ei ele înfúri

CUM DESPART ÎN SILABE înfuria?
Vezi cuvântul înfuria desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înfuria?
[ în-fu-ri-a ]
Se pare că cuvântul înfuria are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înfuria

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A juca cartea cea mare?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
mic crustaceu terestru cu corpul oval, cenușiu, care trăiește în locuri umede și întunecoase oniscus murarius; molia-stupilor
valet, fecior
a depune toate eforturile și a se avânta cu toate riscurile într-o confruntare desperată în scopul atingerii unui ideal
unealtă de pescuit formată dintr-o rețea de fibre textile sau din material plastic
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app