eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a provoca provoc


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Provoca [ pro-vo-ca ]
VEZI SINONIME PENTRU provoca PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a provoca provoc în mai multe dicționare

Definițiile pentru a provoca provoc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a provoca
Verbul: a provoca (forma la infinitiv)
A provoca conjugat la timpul prezent:
  • eu provoc
  • tu provoci
  • el ea provoacă
  • noi provocăm
  • voi provocați
  • ei ele provoacă
VEZI VERBUL a provoca CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PROVOCA:
PROVOCA verb

1. a agita, a ațîța, a incita, a instiga, a întărîta, a stîrni, a tulbura, (popular) a sumuța, (învechit și regional) a scorni, (regional) a smomi, a zădărî, (figurat) a asmuți, a monta. (El provoca masele.)

2. a asmuți, a ațîța, a hărțui, a întărîta, a stîrni, (popular) a sumuța, a zădărî, (Moldova și Bucovina) a hărăți. (A provoca cîinii.)

3. a chema, a invita, (învechit) a provocarisi. (Îl provoca la luptă.)

4. a cauza, a crea, a da, a determina, a face, a pricinui, a produce, a stîrni. (Injecția i-a provoca o senzație de înviorare.)

5. a cauza, a pricinui, a produce, (popular) a cășuna, (învechit) a trage. (A provoca cuiva o supărare.)

6. a aduce, a cauza, a pricinui, a produce. (A provoca mari daune întreprinderii.)

7. a cauza, a declanșa, a determina, a dezlănțui, a genera, a isca, a naște, a pricinui, a prilejui, a produce, a stîrni, (învechit și regional) a scorni, (învechit) a pricini, a prileji. (Atitudinea lui a provoca discuții furtunoase.)

8. a isca, a naște, a produce, a ridica, a stîrni. (Expoziția a provoca multe discuții.)

9. a deștepta, a produce, a solicita, a stîrni, a suscita, a trezi. (Cartea provoca un mare interes.)

10. a (se) face, a (se) produce, a (se) stîrni. (Vestea a provoca vîlvă.)

11. a lăsa, a produce. (I-a provoca o vie impresie.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PROVOCA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PROVOCA:
PROVOCÁ, provóc, verb

I. tranzitiv

1. A ațîța, a întărîta, a excita. (Glumeț) Un lăstun, în frac, apare Sus pe-un vîrf de trestie, Ca să ție-o cuvîntare In această chestie. Dar broscoii din răstoacă îl insultă-n pauze Și din papură-l provoacă Cu prelungi aplauze. TOPÎRCEANU, P. 35.
♦ A împinge pe cineva la acte reprobabile; a instiga. A provoca la ceartă.

2. A avea ca urmare; a determina, a cauza, a prilejui. Dacă critica mea va fi... nedemnă și nepotrivită pentru scrierea ce a provocat-o, rușinea va rămînea numai pe seama mea. ODOBESCU, S. III

10.
       • Expresia: A provoca mila cuiva vezi milă1 (1).
♦ A produce intenționat un eveniment, o întîmplare; a stîrni. A provocat scandal.

3. A chema, a invita (pe cineva) la o întrecere, la un joc.
       • Expresia: A provoca la duel = a chema pe cineva să se bată în duel. Octave provoacă la duel pe amicul său și-l rănește în luptă. GHEREA, ST. Hristos II 327.
       • (În contexte figurate) Trebuia să ne cunoaștem și să-l provoc la un înverșunat duel dialectic și științific. GALACTION, O. I 230.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PROVOCA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROVOCA:
PROVOCÁ, provóc, verb

I. tranzitiv

1. A ațâța, a întărâta, a incita pe cineva (sfidându-l); specializare (juridic) a aduce pe cineva (prin acte de violență, lezarea demnității sau alte fapte ilicite) într-o stare de surescitare favorabilă comiterii unei infracțiuni.

2. A avea drept urmare; a determina, a constitui, a cauza, a prilejui, a pricinui.
♦ specializare A produce intenționat un eveniment, un proces, un fenomen; a stârni.

3. A chema, a invita pe cineva să participe la o competiție, la o întrecere.

– Din limba franceza provoquer, latina provocare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PROVOCA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROVOCA:
PROVOCÁ, provóc, verb

I. tranzitiv

1. A ațâța, a întărâta, a incita pe cineva (sfidându-l); specializare (juridic) a aduce pe cineva (prin acte de violență, lezarea demnității sau alte fapte ilicite) într-o stare de surescitare favorabilă comiterii unei infracțiuni.

2. A avea drept urmare; a determina, a constitui, a cauza, a prilejui, a pricinui.
♦ specializare A produce intenționat un eveniment, un proces, un fenomen; a stârni.

3. A chema, a invita pe cineva să participe la o competiție, la o întrecere.

– Din limba franceza provoquer, latina provocare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

A PROVOCA provoc
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A PROVOCA provoc:
A PROVOCÁ provóc tranzitiv

1) (ființe) A aduce (în mod intenționat) într-o stare de iritare, îndemnând la acțiuni dușmănoase; a ațâța; a stârni; a incita; a instiga; a porni; a întărâta.

2) (procese, acțiuni, stări etc.) A face să se producă; a pricinui; a cauza; a produce.

3) (persoane) A excita prin comportare, atitudine etc. Aceasta femeie provoacă mulți bărbați. a provoca provoc la duel. /<fr. provoquer, latina provocare

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PROVOCA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PROVOCA:
PROVOCÁ verb

I. trecut

1. A întărâta, a ațâța.
♦ A împinge (pe cineva) în acțiuni nesocotite sau necinstite; a instiga.

2. A cauza, a determina.
♦ A produce ceva cu intenție; a stârni.

3. A chema la luptă, la o întrecere, la o discuție etc. [P.i. provóc, 3,6 -oácă. / < limba franceza provoquer, italiana , latina provocare].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

PROVOCA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PROVOCA:
PROVOCÁ verb trecut

1. a îndemna, a stimula printr-un act de sfidare; a ațâța, a instiga.

2. a cauza, a determina.

3. a chema la luptă, la o întrecere etc. (< limba franceza provoquer, latina provocare)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

provoca
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru provoca:
provocá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu provóc, persoana a treia singular: el / ea și plural provoácă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

provoca
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru provoca:
provocá (a provoca) verb, indicativ prezent 3 provoácă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

PROVOCA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PROVOCA:
PROVOCÁ verb vezi raporta, referi.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

provoca
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru provoca:
provoca verb vezi RAPORTA. REFERI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A PROVOCA PROVOC'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL provoca
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului provoca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
El provoca masele.
A provoca cîinii.
Îl provoca la luptă.
Injecția i-a provoca o senzație de înviorare.
A provoca cuiva o supărare.
A provoca mari daune întreprinderii.
Atitudinea lui a provoca discuții furtunoase.
Expoziția a provoca multe discuții.
Cartea provoca un mare interes.
Vestea a provoca vîlvă.
I-a provoca o vie impresie.
Îl provoca la luptă.
Injecția i-a provoca o senzație de înviorare.
A provoca cuiva o supărare.
Expoziția a provoca multe discuții.
Vestea a provoca vâlvă.
I-a provoca o vie impresie.
Provoca la duel.
Provocá a provoca verb, indicativ prezent 3 provoácă.

GRAMATICA cuvântului provoca?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului provoca.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul provoca poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul provoca se conjugă: ei ele provoácă

CUM DESPART ÎN SILABE provoca?
Vezi cuvântul provoca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul provoca?
[ pro-vo-ca ]
Se pare că cuvântul provoca are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL provoca
Inţelegi mai uşor cuvântul provoca dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A provoca la duel = a chema pe cineva să se bată în duel

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL provoca

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Calea-valea?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a cincea pereche de nervi cranieni, care asigură sensibilitatea feței și inervarea mușchilor maxilari inferiori
muzică din folclorul american, provenind din cultura emigranților englezi și irlandezi
treacă-meargă, așa și așa, fie
cerc descris de aștri în mișcarea lor aparentă, zilnică, în jurul pământului
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app