eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție raporta


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Raporta [ ra-por-ta ]
VEZI SINONIME PENTRU raporta PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului raporta în mai multe dicționare

Definițiile pentru raporta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a raporta
Verbul: a raporta (forma la infinitiv)
A raporta conjugat la timpul prezent:
  • eu -
  • tu -
  • el ea raportă
  • noi -
  • voi -
  • ei ele raportă
VEZI VERBUL a raporta CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RAPORTA:
RAPORTÁ2, raportez, verb

I. tranzitiv

1. (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «la») A stabili un raport între două (sau mai multe) noțiuni, a le pune în legătură unele cu altele, a considera (ceva) în relație cu... Raportate la același punct, nu pot să existe două adevăruri opuse, în același timp. CAMIL PETRESCU, U. N. 151.
♦ reflexiv A se referi la ceva, a fi sau a sta în legătură cu ceva. Neavîndu-l sub ochi, a trebuit să mă raportez la cele ce mi se spuneau. KOGĂLNICEANU, S. A. 126.

2. (matematică) A găsi valoarea pe care o are o mărime, cînd a doua mărime are o valoare egală cu unitatea.

3. (topografie) A reprezenta grafic pe un plan, la o anumită scară, elementele unei ridicări de teren.

– prezent industrie și: (persoană

3) rapórtă.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RAPORTA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RAPORTA:
RAPORTÁ, (I, II

1) raportez, (II 2, persoană

3) raportează, verb

I. tranzitiv

I.

1. A stabili un raport între două (sau mai multe) noțiuni, a le pune în legătură unele cu altele, a considera ceva în relație cu...
♦ reflexiv A se referi, a face aluzie la ceva.

2. A găsi valoarea pe care o are o mărime când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea.

3. A reprezenta grafic pe un plan, la o anumită scară, elementele unei ridicări de teren.

II.

1. A prezenta în scris sau oral un raport (cu caracter oficial); a aduce un lucru la cunoștința cuiva.
♦ A relata, a povesti ceva (în mod indiscret și cu răutate); a pârî.

2. A produce venituri, a aduce beneficii. [prezent industrie și: rapórtă]

– Din limba franceza rapporter.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RAPORTA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RAPORTA:
RAPORTÁ, (I, II

1) raportez, (II 2, persoană

3) rapórtă, verb

I. tranzitiv

I.

1. A stabili un raport între două (sau mai multe) noțiuni, a le pune în legătură unele cu altele, a considera ceva în relație cu...
♦ reflexiv A se referi, a face aluzie la ceva.

2. A găsi valoarea pe care o are o mărime când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea.

3. A reprezenta grafic pe un plan, la o anumită scară, elementele unei ridicări de teren.

II.

1. A prezenta (în scris sau oral) un raport (cu caracter oficial); a aduce un lucru la cunoștința cuiva.
♦ A relata, a povesti ceva (în mod indiscret și cu răutate); a pârî.

2. A produce venituri, a aduce beneficii.

– Din limba franceza rapporter.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RAPORTA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RAPORTA:
RAPORTÁ3, raportez, verb

I. tranzitiv (Folosit și absolut) A prezenta (în scris sau oral) un raport (cu caracter oficial); a aduce un lucru la cunoștința cuiva (mai ales a unui șef). Sosi într-un suflet jandarmul și raportă că trăsura cu domnii tocmai a cotit spre curtea lui Miron Iuga. REBREANU, R. II 83. Anchetați urgent scandalul Costăchel Gudurău cu directorul prefecturii și raportați imediat. CARAGIALE, O. II 102. Nu aș face mai bine s-o las în pace și să-i raportez ei că nu pot nimic? BOLINTINEANU, O. 433.
♦ A relata, a povesti (în mod indiscret sau răutăcios). Hoțește s-a mutat, soro, nici n-am băgat de seamă, raporta țața Niculina vecinelor. PAS, Z. I 89.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RAPORTA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RAPORTA:
RAPORTÁ verb

I. trecut

I. (Rar) A aduce venituri, beneficii; a produce.

II. A relata (scris sau oral) unui șef ierarhic sau unei adunări o situație, rezultatul unei activități etc.

III.

1. A stabili un raport între două sau mai multe noțiuni.
♦ reflexiv A face legătura cu ceva; a se referi.

2. (matematică) A găsi valoarea pe care o are o mărime când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea.

3. A reprezenta pe un plan la o anumită scară, elementele unei ridicări topografice. [P.i. -tez, 3,6 -tează și rapórtă. / < limba franceza rapporter].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

RAPORTA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RAPORTA:
RAPORTÁ verb

I. trecut

1. a relata unui șef ierarhic sau unei adunări o situație, rezultatul unei activități etc.

2. a stabili un raport între două sau mai multe noțiuni.

3. (matematică) a găsi valoarea pe care o are o mărime, când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea.

4. a reprezenta pe un plan, la o anumită scară, elementele unei ridicări topografice.

II. reflexiv a se referi, a face aluzie la ceva. (< limba franceza rapporter)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

RAPORTA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RAPORTA:
RAPORTA verb

1. a privi, a se referi, (învechit) a se atinge. (Aceste documente se raporta la...)

2. a se referi, a viza. (Cele arătate se raporta la următoarea problemă...)

3. a se referi, (învechit) a se provoca, a se provocălui. (La ce le raporta ?)

4. a referi, a relata. (A raporta despre...)

5. (rusism învechit) a predstavlisi. (I-a raporta ce a făcut.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

raporta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru raporta:
raportá (a da un raport, a pune în legătură) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu raportéz, persoana a treia singular: el / ea și plural raporteáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

raporta
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru raporta:
raportá1 (a raporta) (a da un raport, a pune în legătură) verb, indicativ prezent 3 raporteáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

RAPORTA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RAPORTA:
RAPORTÁ1, persoană 3 rapórtă, verb

I. tranzitiv A produce venituri, a aduce beneficii.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

raporta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru raporta:
raportá (a aduce venit) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea și plural raporteáză /rapórtă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

raporta
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru raporta:
raportá2 (a raporta) (a aduce venit) verb, indicativ prezent 3 raporteáză/rapórtă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'RAPORTA'
RĂPITÓRRĂPITÚRĂRÁPORRAPÓRTRAPORTÁraportábilRAPORTÁRERAPORTATÓRraportoáre

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL raporta
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului raporta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Aceste documente se raporta la.
Cele arătate se raporta la următoarea problemă.
La ce le raporta ? 4.
A raporta despre.
I-a raporta ce a făcut.
Cele arătate se raporta la următoarea problemă.
La ce te raporta? 4.
I-a raporta ce a făcut.
Raportá1 a raporta a da un raport, a pune în legătură verb, indicativ prezent 3 raporteáză.
Raportá2 a raporta a aduce venit verb, indicativ prezent 3 raporteáză/rapórtă.

GRAMATICA cuvântului raporta?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului raporta.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul raporta poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul raporta se conjugă: ei ele raporteáză

CUM DESPART ÎN SILABE raporta?
Vezi cuvântul raporta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul raporta?
[ ra-por-ta ]
Se pare că cuvântul raporta are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL raporta

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A sta la baza unui lucru?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a-și lua aere de nevinovăție, a simula pietate și modestie
a începe un lucru fără a-l termina
a constitui baza, temelia unui lucru
a plânge tare, cu foc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app