 | as |
|
| Abjurare [ ab-ju-ra-re ] VEZI SINONIME PENTRU abjurare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului abjurare în mai multe dicționareDefinițiile pentru abjurare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul explicativ ilustrat al limbii române dă următoarea definitie pentru abjurare: abjuráre substantiv feminin (relig.; în creștinism și islamism) Renunțare solemnă și definitivă la o altă religie sau doctrină practicată până atunci, considerată falsă sau greșită; abjurație. ♦ Formulă scrisă sau orală prin care se exprimă această renunțare. ♦ Gener. Renegare publică a unei credințe, a unei doctrine, a unei opinii etc. • plural -ări. /v. abjura. Definiție sursă: Dicționar explicativ ilustrat al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru abjurare: abjurare forme renunțare solemnă la o erezie. Abjurările cele mai celebre au fost: a lui Enric IV în 1593 și a reginei Cristina de Suedia în 1665 (amândoi făcându-se, din protestanți, catolici). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru abjurare: abjurare substantiv feminin [Atestat: CADE / Plural: abjurarerări / Etimologie: abjura] Renegare publică a unei credințe religioase, a unei doctrine, a unei concepții etc. Si: abjurat1. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ABJURARE: ABJURÁRE substantiv feminin Renegare, renunțare publică (la o idee, la o doctrină etc.); abjurație. [< abjura]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ABJURARE: ABJURÁRE, abjurări, substantiv feminin Acțiunea de a abjura și rezultatul ei. – vezi abjura. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ABJURARE: ABJURÁRE, abjurări, substantiv feminin Acțiunea de a abjura și rezultatul ei. – vezi abjura. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ABJURARE: ABJURÁRE, abjurări, substantiv feminin (Rar) Acțiunea de a abjura și rezultatul ei. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ABJURARE: ABJURARE substantiv lepădare, renegare. (abjurare a unei credințe.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru abjurare: abjuráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat abjurắrii; plural abjurắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru abjurare: abjuráre substantiv feminin → jurare Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ABJURARE' abjudecáabjudecáreabjúrABJURÁABJURÁREabjuratABJURÁȚIEabjurațiúneabjuratór |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL abjurare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului abjurare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Abjurare substantiv feminin [Atestat: CADE / Plural: abjurarerări / Etimologie: abjura] Renegare publică a unei credințe religioase, a unei doctrine, a unei concepții etc. Abjurare a unei doctrine. Abjurare a unei credințe. |
GRAMATICA cuvântului abjurare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului abjurare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul abjurare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE abjurare? Vezi cuvântul abjurare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul abjurare?[ ab-ju-ra-re ] Se pare că cuvântul abjurare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL abjurare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ cărbune alb?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul abjurare are forma: abjurắri
