eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție absolvent


PROPOZIȚII DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Absolvent [ ab-sol-vent ]
VEZI SINONIME PENTRU absolvent PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului absolvent în mai multe dicționare

Definițiile pentru absolvent din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ABSOLVENT:
ABSOLVÉNT, -Ă, absolvenți, -te, substantiv masculin și forme Persoană care a terminat un ciclu de învîțămînt. Comitetele de partid sînt datoare de a controla felul cum sînt folosiți în muncă absolvenții universităților și școlilor de partid și de a urmări creșterea lor. REZ. HOT. I 266.
Forme diferite ale cuvantului absolvent: absolvent-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

absolvent
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru absolvent:
absolvént, absolventă substantiv masculin și feminin [ Atestat: [DA / Plural: absolventnți, absolvente / Etimologie: lat absolvens, -ntis] 1 Persoană care a terminat (un an școlar sau) un ciclu (ori o formă de învățământ). 2 (Pre) Absolvent (1) fără diplomă.
Forme diferite ale cuvantului absolvent: absolventă

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ABSOLVENT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ABSOLVENT:
ABSOLVÉNT, -Ă, absolvenți, -te, substantiv masculin și forme Persoană care a terminat un ciclu sau o formă de învățământ.

– Din germana Absolvent, latina absolvens, -ntis.
Forme diferite ale cuvantului absolvent: absolvent-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ABSOLVENT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ABSOLVENT:
ABSOLVÉNT, -Ă, absolvenți, -te, substantiv masculin și forme Persoană care a terminat un ciclu sau o formă de învățământ.

– Din germana Absolvent, latina absolvens, -ntis.
Forme diferite ale cuvantului absolvent: absolvent-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ABSOLVENT
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ABSOLVENT:
ABSOLVÉNT, -Ă, absolvenți, -te, substantiv masculin și forme Persoană care a terminat un ciclu anumit de învățământ.

– germana Absolvent (neologism din limba latină absolvens, -ntis).
Forme diferite ale cuvantului absolvent: absolvent-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

absolvent
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru absolvent:
*absolvént, -ă adjectiv și substantiv (latina absólvens, -éntis. vezi solvent). Care a absolvat o școală: absolvent în teologie (Pe la 1848 se zicea teolog absolut!).
Forme diferite ale cuvantului absolvent: absolvent-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ABSOLVENT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ABSOLVENT:
ABSOLVÉNT absolventtă (absolventți, absolventte) m. și f: Persoană care a absolvit o formă de învățământ. /<germ. Absolvent, latina absolvens, absolventntis
Forme diferite ale cuvantului absolvent: absolventtă absolventți absolventte

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

absolvent
Dicționarul al limbii române contemporane dă următoarea definitie pentru absolvent:
absolvént, -ă, absolvenți, -e substantiv masculin și forme Persoană care a terminat un an școlar, un ciclu sau o formă de învățămînt.
Forme diferite ale cuvantului absolvent: absolvent-ă

Definiție sursă: Dicționar al limbii române contemporane

ABSOLVENT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ABSOLVENT:
ABSOLVÉNT, -Ă substantiv masculin și forme Cel care a absolvit o formă de învățământ. [< germana Absolvent, conform latina absolvens].
Forme diferite ale cuvantului absolvent: absolvent-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

absolvent
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru absolvent:
absolvént, -ă substantiv masculin forme cel care a absolvit o formă de învățământ. (< germana Absolvent, latina absolvens)
Forme diferite ale cuvantului absolvent: absolvent-ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

absolvent
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru absolvent:
absolvent m. cel ce a terminat cursul unei școli fără a lua diploma: absolvent al conservatorului.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

absolvent
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru absolvent:
absolvent, -ă, absolvenți, -te substantiv masculin, substantiv feminin infractor cu o singură condamnare la activ
Forme diferite ale cuvantului absolvent: absolvent-ă

Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

absolvent
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru absolvent:
absolvént substantiv masculin, plural absolvénți
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

absolvent
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru absolvent:
absolvént substantiv masculin, plural absolvénți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'ABSOLVENT'
absólvabsolváabsolváreabsolvátabsolvéntABSOLVÉNȚĂABSOLVÍABSOLVÍREabsolvit

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL absolvent
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului absolvent dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Absolvént, absolventă substantiv masculin și feminin [ Atestat: [DA / Plural: absolventnți, absolvente / Etimologie: lat absolvens, -ntis] 1 Persoană care a terminat un an școlar sau un ciclu ori o formă de învățământ.
ABSOLVÉNT absolventtă absolventți, absolventte m.
Absolvent, latina absolvens, absolventntis.

GRAMATICA cuvântului absolvent?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului absolvent.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul absolvent poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul absolvent sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul absolvent are forma: absolvénți
VEZI PLURALUL pentru absolvent la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE absolvent?
Vezi cuvântul absolvent desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul absolvent?
[ ab-sol-vent ]
Se pare că cuvântul absolvent are trei silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Matematică; în sintagma punct de inflexiune?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
aparat care proiectează pe un ecran, cu ajutorul unei surse luminoase și al unui sistem de lentile, imaginea mărită a unei figuri desenate pe o placă de sticlă sau imprimate pe o placă fotografică
acontius
punct în care curba își schimbă sensul concavității
a valora foarte mult
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app