eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție accident


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Accident [ ac-ci-dent ]
VEZI SINONIME PENTRU accident PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului accident în mai multe dicționare

Definițiile pentru accident din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ACCIDENT:
ACCIDÉNT, (1, 2, 3, 4,

6) accidente, substantiv neutru, (5) accidenți, substantiv masculin

1. substantiv neutru Eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea).
♦ Fapt întâmplător, banal, care aduce nenorocire.

2. substantiv neutru (filozofie) Însușire trecătoare, neesențială a unui lucru.

3. substantiv neutru (geografie) Neregularitate a solului.

4. substantiv neutru (lingvistică; în sintagma) Accident fonetic = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege.

5. S. m. (muzică) Alterație.
♦ Semn care indică această modificare a intonației unei note.

6. substantiv neutru (medicină) Fenomen neașteptat care survine în cursul unei boli.

– Din limba franceza accident, latina accidens, -ntis.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ACCIDENT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ACCIDENT:
ACCIDÉNT (1-4,

6) accidente, substantiv neutru (5) accidenți, substantiv masculin

1. Eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea).
♦ Fapt întâmplător, banal, care aduce nenorocire.

2. (filozofie) Însușire trecătoare, neesențială a unui lucru.

3. (geografie) Neregularitate a solului.

4. (lingvistică; în sintagma) Accident fonetic = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege.

5. (muzică) Alterație.
♦ Semn care indică această modificare a intonației unei note.

6. (medicină) Fenomen neașteptat care survine în cursul unei boli.

– Din limba franceza accident, latina accidens, -ntis.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ACCIDENT
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ACCIDENT:
ACCIDÉNT, (1,

2) accidente, substantiv neutru, (3) accidenți, substantiv masculin

1. Întîmplare care întrerupe în mod neprevăzut mersul normal al lucrurilor. Un accident la motor.
       • Întîmplare care aduce o rănire, o mutilare sau moartea. Și-a pierdut mÎna într-un accident de automobil.
       • Accident de muncă = rănire sau moarte în timpul și din cauza muncii.

2. Neregularitate a solului, ridicătură sau adîncitură pe suprafața pămîntului. Accidente de teren.

3. (muzică) Semn care, pus înaintea unei note, indică alterarea înălțimii unui sunet cu un semiton sau două. Accidenții sînt: diezul, bemolul și becarul.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ACCIDENT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ACCIDENT:
ACCIDÉNT substantiv neutru

1. Întâmplare neprevăzută, venită pe neașteptate, care curmă o situație normală.
♦ Întâmplare care aduce o nenorocire.

2. Ridicătură sau adâncitură care schimbă perspectiva unui teren.

3. Însușire a unui lucru, a unui fenomen nelegată de esența, de ființa lui. // substantiv masculin Semn (diez, bemol etc.) care alterează intonația unei note. vezi alterație.
♦ Accident fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilația, epenteza, metateza etc.). [pronume ac-ci-, plural -nte, (substantiv masculin) -nți. / < limba franceza accident, conform italiana accidente, latina accidens].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

accident
Dicționarul de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale dă următoarea definitie pentru accident:
accident, (limba engleză = concretion)

1. (petrogr. sedim.), agregat monomineral, cu structură amorfă, microcristalină sau, rar, larg cristalină, foarte variat ca morfologie și bine delimitat de materialul rocii care-l înglobează; a. apare ca produs diagenetic în calcare (→ silex, chaille), în argile, loess (păpuși de loess) etc.;

2. (tect.), a. tectonic, deformare de amploare locală a stratelor care constituie subsolul unei regional

Definiție sursă: Dicționar de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale

ACCIDENT
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ACCIDENT:
ACCIDÉNT, (1,

2) accidente, substantiv neutru, (3) accidenți, substantiv masculin

1. Întâmplare neplăcută care întrerupe în mod neprevăzut mersul normal al lucrurilor.
♦ Întâmplare nenorocită care aduce rănirea, mutilarea sau moartea cuiva.

2. Neregularitate a solului.

3. (muzică) Semn care, pus înaintea unei note, alterează înălțimea unui sunet cu un semiton sau două.

– în franceză accident (neologism din limba latină accidens, -ntis).
Forme diferite ale cuvantului accident: accident1

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

accident
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru accident:
accident [Atestat: DA / Plural: accidente, accidenti / Etimologie: franceza accident, lat accidens, -ntis] 1 sn Întâmplare neprevăzută care poate provoca o avarie, rănirea sau moartea cuiva. 2 sn (Gig) Neregularitate a terenului. 3 sn (Fon; îs) accident fonetic Modificare întâmplătoare, fără caracter de lege a unui sunet. 4 substantiv masculin (Muz) Modificare a intonației unei note Si: alterație. 5 sn Semn grafic care indică un accident (4).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

accident
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru accident:
accidént (-te), substantiv neutru Eveniment imprevizibil care întrerupe mersul normal al lucrurilor. < în franceză accident.

– derivat (din limba franceza ) accidental, adjectiv; accidentat, adjectiv; accidență, substantiv feminin (lucrare tipografică ce folosește în mod variat literele, cu caracter comercial)., din germana Akzidenz; accidențar, substantiv masculin (zețar care se ocupă cu accidențe).

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

ACCIDENT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ACCIDENT:
ACCIDÉNT

I. substantiv neutru

1. eveniment întâmplător și neprevăzut, cu consecințe dăunătoare.

2. ridicătură, adâncitură a unui teren.

3. însușire a unui lucru, fenomen nelegată de esența lui.

4. accident fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilația, epenteza, metateza).

II. substantiv masculin alterație. (< limba franceza accident, latina accidens)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

accident
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru accident:
*accidént n., plural e (în franceză accident despre latina áccidens, -éntis. care se întâmplă. vezi incident). Întîmplare neprevăzută. Nenorocire. Accident de teren, rîdĭcătură saŭ adîncătură. pictură Accidente de lumină, combinațiune a luminii și a umbrelor pe tabloŭ. muzică (și masc.). Semn care modifică nota (diez, bemol, becar).
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ACCIDENT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ACCIDENT:
ACCIDÉNT accidente n.

1) Întâmplare neprevăzută, care duce la o nenorocire; avarie. accident de circulație.

2) Defect în funcționarea unei mașini, a unei instalații etc.

3) Neregularitate a unui teren. /<fr. accident, latina accidens, accidentntis
Forme diferite ale cuvantului accident: accidente

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ACCIDENT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ACCIDENT:
ACCIDENT s.

1. (georgrafic) neregularitate. (Dealul este un accident de teren.)

2. (muzică) alterație.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

accident
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru accident:
accidént (întâmplare) substantiv neutru, plural accidénte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

accident
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru accident:
accidént1 (semn muzical) substantiv masculin, plural accidénți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

accident
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru accident:
accidént2 (întâmplare) substantiv neutru, plural accidénte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

accident
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru accident:
accidént (muzică) substantiv masculin, plural accidénți
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'ACCIDENT'
accesóraccesorístACCESÓRIUacciaccaturaACCIDÉNTACCIDENT AVIATICACCIDENT FONETICaccidentáACCIDENTÁL

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL accident
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului accident dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Accident [Atestat: DA / Plural: accidente, accidenti / Etimologie: franceza accident, lat accidens, -ntis] 1 sn Întâmplare neprevăzută care poate provoca o avarie, rănirea sau moartea cuiva.
3 sn Fon; îs accident fonetic Modificare întâmplătoare, fără caracter de lege a unui sunet.
ACCIDÉNT accidente n.
Accident de circulație.
Accident, latina accidens, accidentntis.
Accident de teren.
Dealul este un accident de teren.

GRAMATICA cuvântului accident?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului accident.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul accident poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul accident sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul accident are forma: accidénte
VEZI PLURALUL pentru accident la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE accident?
Vezi cuvântul accident desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul accident?
[ ac-ci-dent ]
Se pare că cuvântul accident are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL accident
Inţelegi mai uşor cuvântul accident dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Substantiv neutru lingvistică; în sintagma Accident fonetic = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege
Lingvistică; în sintagma Accident fonetic = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege
Accident de muncă = rănire sau moarte în timpul și din cauza muncii
♦ Accident fonetic = modificare fonetică întâmplătoare asimilația, epenteza, metateza etc
Accident, limba engleză = concretion 1
Accident fonetic = modificare fonetică întâmplătoare asimilația, epenteza, metateza

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL accident

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Disputa sau cearta universaliilor?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a pleca, rătăcind în lume
totuși
discuție în jurul noțiunilor generale și a naturii lor, fapt care a determinat apariția celor trei curente din sânul scolasticii: realismul, nominalismul și conceptualismul
acid incolor, coroziv, cu miros înțepător, care se obține prin combinarea clorului cu hidrogenul sau prin acțiunea acidului sulfuric asupra clorurii de sodiu
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app