eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție adevar


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Adevăr. [ a-de-văr. ]
VEZI SINONIME PENTRU adevăr. PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului adevar în mai multe dicționare

Definițiile pentru adevar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
ADEVĂR.
   
Dicționarul analogic și de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ADEVĂR.:
ADEVĂR. substantiv Adevăr, adevărul-adevărat, veritate (rar), veridicitate, veracitate (livresc); verosimilitate (rar), verosimilitudine (rar), autenticitate, certitudine, realitate, dreptate, valabilitate, validitate, existență obiectivă, lucru real, stare de fapt, realitate; exactitate, precizie, obiectivitate, imparțialitate, nepărtinire (popular), dreptate, justețe, echitate; cinste, corectitudine, onestitate, probitate (livresc). Axiomă; truism (livresc). Adj. Adevărat, veridic; veritabil, autentic; real, obiectiv; valabil, valid; natural, firesc, nefalsificat, exact, precis, infailibil; just, drept, corect, onest, prob (livresc), cinstit, imparțial, nepărtinitor (popular), obiectiv, echitabil; indiscutabil, netăgăduit, indubitabil (franțuzism), cert, neîndoios, neîndoielnic, sigur; verosimil, plauzibil, admisibil, posibil. Vb. A fi adevărat, a corespunde cu adevărul; a fi real, a fi valabil. A se confirma, a se adeveri, a se dovedi adevărat. A descoperi (a afla) adevărul, a dezvălui adevărul, a da de adevăr; a stabili adevărul, a despărți apele de uscat; a privi adevărul în față, a spune verde în ochi (în față); a fi de partea adevărului, a se apropia de adevăr. A demonstra, a adeveri, a dovedi, a proba, a confirma, a recunoaște, a considera valabil. adverb Într-adevăr, în adevăr, desigur, cu adevărat, în realitate, de fapt, de bună seamă, pe bună dreptate, în fapt; (în mod) just; conform adevărului; fără îndoială, neîndoielnic, neîndoios, fără discuție, incontestabil, indiscutabil; precis, în mod precis, negreșit. vezi aforism, certitudine, cinste, dreptate, sinceritate.
Definiție sursă: Dicționar analogic și de sinonime al limbii române


Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

adevăr
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru adevăr:
adevăr (adevắruri), substantiv neutru Concordanță între cunoștințele noastre și realitatea obiectivă, veridicitate.

– Mr. (aver). < latina vērum, probabil într-un compus de tipul *ad de vērum (Philippide, Principii, 96; DAR); conform italiana davvero (< *de ad vērum), spaniolă de veras. Pușcariu 24 (și REW 9262, Scriban) indică *ad ad vērum, care de asemenea ar fi posibil. Candrea se gîndește la o formațiune postverbală, plecînd de la *addevērāre; iar Pascu, I, 183, presupune direct un latina *addeverum puțin probabil; ambele soluții fuseseră indicate de Candrea, Éléments, 169. La origine, adevăr a fost un adverb, folosit și ca adjectiv, uz care s-a păstrat pînă în secolul XVII; atuncea adevăr afla-ne-vom bogați (Coresi) (uz adverb), față de închinătorii cei adeveri (Varlaam) (uz adjectiv). În limba actuală, uzul adjectiv nu este posibil. Ca adverb, se păstrează numai în expresia sacră adevăr zic vouă. cuvânt mr. provine dintr-un latina ad verum.

– derivat neadevăr, substantiv neutru (minciună). conform adevăra.

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

ADEVĂR
Dicționarul limbii române literare vechi (1640-1780) - Termeni regionali dă următoarea definitie pentru ADEVĂR:
ADEVĂR adjectiv și adverb

1. adverb (Moldova, Transilvania SV) Cu adevărat, într-adevăr. A: Dumnedzău miluiaște și ne spăseaște adevăr. DVS, 22r; conform STOICA. C: Adevăr, și noi oameni sîntem și am putut și greși. N TEST. (1648); conform VCC, 286.

2. Adj. (Moldova, Criș.) Adevărat. A: Pentru plîns..., carea iaste... făcătoriu bucuriei ceii adeveare. L secolul XVII, 72v; conform VARLAAM; URECHE; ARSENIE DIN BISERICANI; DOSOFTEI, PS; L secolul XVII, 16v.
       • (Substantival) Am mărturisit adevara. VARLAAM; conform DOSOFTEI, PSALTIRE, 1680.
       • Locuţiune adverbiala Cu adevară, De adevară, Într-adevară = cu adevărat, într-adevăr. conform DOSOFTEI, PS. C: Tu ești adevăru Dumnedzu. MISC. secolul XVII, 59r. Etimologie: ad + de + verum. conform așași (2), bizuit; fireș (2), prisne (2).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române literare vechi (1640-1780) - Termeni regionali

ADEVĂR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ADEVĂR:
ADEVĂR adevaruri n.

1) Ceea ce corespunde realității. A spune adevarul.
       • Într-adevăr sau în adevar de fapt; în realitate.

2) filoz. Reflectare fidelă a realității obiective în conștiința omului.
       • adevar obiectiv reflectare a realității existente, independent de conștiința omului. adevar relativ reflectare justă, dar limitată, aproximativă a realității. /<lat. ad de verum
Forme diferite ale cuvantului adevar: adevaruri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române



ADEVĂR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ADEVĂR:
ADEVĂR s.

1. (FILOZ.) real, realitate. (Noțiunea de adevar.)

2. realitate, veridicitate, (livresc) veracitate, (învechit) veritate. (adevar unei opere literare.)

3. autenticitate, exactitate, exactitudine, justețe. (S-a confirmat adevar celor spuse de el.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Adevăr
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Adevăr:
Adevăr ≠ eroare, minciună, fals, falsitate, neadevăr
Definiție sursă: Dicționar de antonime

adevăr
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru adevăr:
adevăr substantiv neutru, plural adevăruri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'ADEVAR'
ADÉTadétinăadetóriuadéuAdevăradevăráadevărăciúneadevăráreAdevărat

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL adevăr
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului adevăr dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ADEVĂR adevăruri n.
A spune adevărul.
       • Într-adevăr sau în adevăr de fapt; în realitate.
       • adevăr obiectiv reflectare a realității existente, independent de conștiința omului.
Adevăr relativ reflectare justă, dar limitată, aproximativă a realității.
Noțiunea de adevăr.
Există mult adevăr în acest roman.
S-a confirmat adevărul celor spuse de el.
Noțiunea de adevăr.
Adevăr unei opere literare.
S-a confirmat adevăr celor spuse de el.

GRAMATICA cuvântului adevăr?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului adevăr.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul adevăr poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul adevăr sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul adevăr are forma: adevăruri
    VEZI PLURALUL pentru adevăr la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE adevăr.?
Vezi cuvântul adevăr. desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul adevăr.?
[ a-de-văr. ]
Se pare că cuvântul adevăr. are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL adevăr
Inţelegi mai uşor cuvântul adevăr dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Locuţiune adverbiala Cu adevară, De adevară, Într-adevară = cu adevărat, într-adevăr



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL adevăr

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Ac de mașină?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
cel sau cei care stau în fruntea coloanei
după cum zici, ai măcar în parte dreptate
ac pentru mașina de cusut
unul dintre grupurile de popoare în care este împărțită, convențional, omenirea și care se caracterizează prin culoarea albă-roz a pielii
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?