eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție afina


PROPOZIȚII DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Afină [ a-fi-nă ]
VEZI SINONIME PENTRU afină PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului afina în mai multe dicționare

Definițiile pentru afina din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a afina
Verbul: a afina (forma la infinitiv)
A afina conjugat la timpul prezent:
  • eu afinez
  • tu afinezi
  • el ea afinează
  • noi afinăm
  • voi afinați
  • ei ele afinează
VEZI VERBUL a afina CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AFINĂ:
AFÍNĂ, afine, substantiv feminin Fructul comestibil al afinului, în formă de bobiță neagră-albăstruie, cu gust ușor astringent. Pe prietenul nostru Alecu l-am hrănit cu caș și cu miel fript și l-am cinstit cu rachiu de afine. SADOVEANU, N. forme 172.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



AFINA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AFINA:
AFINÁ, afinez, verb

I. tranzitiv

1. (Complementul indică o masă metalică, uneori în stare lichidă) A separa de impurități (prin metode chimice sau electrolitice).

2. (Cu privire la fire de lînă, de bumbac etc.) A subția, a face foarte finanțe

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

AFÎNA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AFÎNA:
AFÎNÁ, afînez, verb

I. tranzitiv (Cu privire la pămînt, la zăpadă etc., în opoziție cu îndesa) A face să fie rar, neîndesat (întocmai ca finul); a face mai puțin compact. Grădinarul afînează pămîntul.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

afină
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru afină:
afină forme broboană de afin din care se fac conserve și siropuri răcoritoare; sucul lor roșu închis se întrebuințează spre a văpsi stofe și pentru colorarea artificială a vinurilor.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a



AFINĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AFINĂ:
ÁFINĂ, afine, substantiv feminin Fructul comestibil al afinului1, o bacă în formă de bobiță neagră-albăstruie, brumată, cu gust acrișor.

– Forma feminină a lui afin1.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AFINA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AFINA:
AFINÁ verb trecut

1. a elimina, în timpul topirii, bulele de aer, impuritățile dintr-o masă metalică ori sticloasă.

2. (industria textilă) a subția firele. (< limba franceza affiner)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

afina
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru afina:
afina verb tranzitiv: [Atestat: DA ms / prezentul indicativ: afinanéz / Etimologie: franceza affiner, it affinare] 1 A separa de impurități masă metalică. 2 (despre fibre textile) A face mai fin Si: a subția.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

AFINA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AFINA:
AFINÁ, afinez, verb

I. tranzitiv

1. A separa de impurități o masă metalică.

2. A subția firele de lână, de bumbac etc.

– Din limba franceza affiner, italiana affinare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

AFINA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AFINA:
AFINÁ, afinez, verb

I. tranzitiv

1. A separa de impurități o masă metalică.

2. A subția firele de lână, de bumbac etc.

– Din limba franceza affiner, italiana affinare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AFINA
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AFINA:
AFINÁ, afinez, verb

I. tranzitiv

1. A separa de impurități o masă metalică.

2. A subția firele de lână, de bumbac etc.

– în franceză affiner (it. affinare).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

AFINĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AFINĂ:
ÁFINĂ, afine, substantiv feminin Fructul comestibil al afinului1, o bacă în formă de bobiță neagră-albăstruie, brumată, cu gust acrișor.

– Din afin1.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

afină
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru afină:
áfină forme, plural e (din dafin infl. de latina ácinus și ácinum, plural ácina, bobiță, bacă. despre limba română vine ung. afónya și áfonya. Fruct de afin.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

AFINA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AFINA:
AFINÁ verb

I. trecut

1. A înlătura impuritățile dintr-o masă metalică.

2. (industria textilă) A subția, a face firele foarte fine. [< limba franceza affiner].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

AFINĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AFINĂ:
ÁFINĂ, afine, substantiv feminin Fructul comestibil al afinului1, în formă de bobiță neagră-albăstruie.

– Forma feminină a lui afin1.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

afina
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru afina:
afiná (a purifica, a subția) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu afinéz, persoana a treia singular: el / ea și plural afineáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

afina
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru afina:
afiná (a afina) (a separa de impurități, a subția firele) verb, indicativ prezent 3 afineáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

afină
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru afină:
áfină substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: afinane / Etimologie: afin1 + -ă] Fruct comestibil al afinului1.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

AFINĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AFINĂ:
ÁFINĂ afinae forme Fructul afinului. [G. despre afinei] /Din afin
Forme diferite ale cuvantului afina: afinae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

afină
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru afină:
áfină (fruct) substantiv feminin, genitiv dativ articulat áfinei; plural áfine
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

afină
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru afină:
afínă (rudă) substantiv feminin, genitiv dativ articulat afínei; plural afíne
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

afină
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru afină:
áfină1 (fruct) substantiv feminin, genitiv dativ articulat áfinei; plural áfine
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

afină
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru afină:
afínă2 (rudă) substantiv feminin, genitiv dativ articulat afínei; plural afíne
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

AFÎNA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AFÎNA:
AFÎNA verb (rar) a (se) înfoia. (Pămîntul se afina.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Afina
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Afina:
Afina vezi Atinodor

3.

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc


CUVINTE APROPIATE DE 'AFINA'
afilíuAFILOPÓDAfimiaáfinafináafinágiuAFINÁJafinántafinár

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Afina
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului afina dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Afina verb tranzitiv: [Atestat: DA ms / prezentul indicativ: afinanéz / Etimologie: franceza affiner, it affinare] 1 A separa de impurități masă metalică.
Afiná a afina a separa de impurități, a subția firele verb, indicativ prezent 3 afineáză.
áfină substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: afinane / Etimologie: afin1 + -ă] Fruct comestibil al afinului1.
ÁFINĂ afinae forme Fructul afinului.
Pămîntul se afina.



GRAMATICA cuvântului Afina?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului afina.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Afina poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Afina sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul afina se conjugă: ei ele afineáză
  • group icon La plural substantivul afină are forma: áfine
VEZI PLURALUL pentru Afina la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE afină?
Vezi cuvântul afină desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul afină?
[ a-fi-nă ]
Se pare că cuvântul afină are trei silabe



© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A fi alfa și omega?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
strat de piatră uscată care are rolul de a colecta infiltrațiile de apă din galeriile de tunel
prelungire a dreptei care unește polii pământului până la intersecția cu sfera cerească
a fi începutul și sfârșitul, a fi atotcunoscător, a fi factorul esențial
a avea sau a face economii, a avea sau a strânge o sumă de bani; a fi zgârcit
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app