 | as |
|
| Aflător [ a-flă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU aflător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului aflator în mai multe dicționareDefinițiile pentru aflator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AFLĂTÓR: AFLĂTÓR, -OÁRE, aflători, -oare, adjectiv (Învechit) 1. Care află, găsește, descoperă. De verb reflexiv:eți să fim aflătoare, hai... să privim. ALECSANDRI, P. I 102. • (Substantivat, învechit) Inventator. Astă... băutură... face nu mai puțină cinste aflătorului ei decît aflătorului tipografiei și a corăbieriei cu abur. NEGRUZZI, S. I 75. 2. Care se află, care se găsește undeva; prezent. Forme diferite ale cuvantului aflator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AFLĂTÓR: AFLĂTÓR, -OÁRE, aflători, -oare, adjectiv Care (se) află, (se) găsește. ♦ (Substantivat, învechit) Inventator. – Din afla + sufix -(ă)tor. Forme diferite ale cuvantului aflator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AFLĂTÓR: AFLĂTÓR, -OÁRE, aflători, -oare, adjectiv (Rar) Care (se) află, (se) găsește. ♦ (Substantivat; învechit) Inventator. – Afla + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului aflator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aflător: aflător, aflatoroare [Atestat: DOSOFTEI, vezi S. 126/2 / V: (înv) -iu / Plural: aflatori, aflatoroare / Etimologie: afla + -tor] 1-2 a Care (se) află. 3 substantiv masculin (Înv) Inventator. Forme diferite ale cuvantului aflator: aflatoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru aflător: aflătór, -oáre adjectiv Care află, descopere. Care se află: Româniĭ aflătorĭ în Paris. Forme diferite ale cuvantului aflator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru aflător: aflătór adjectiv masculin (silabe -flă-), plural aflătóri; forme singular și plural aflătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aflător: aflătór (a-flă-) (rar) adjectiv masculin, plural aflătóri; forme singular și plural aflătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru aflător: aflător substantiv verbal INVENTATOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'AFLATOR' AFLÁAflareaflatAFLAT SUB INFLUENȚA DROGURILORAFLĂTÓRaflătóriuaflatoxíneAflatuaflicțiúne |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL aflător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului aflător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Aflător, aflătoroare [Atestat: DOSOFTEI, vezi S. 126/2 / V: înv -iu / Plural: aflători, aflătoroare / Etimologie: afla + -tor] 1-2 a Care se află. |
GRAMATICA cuvântului aflător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului aflător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul aflător poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE aflător? Vezi cuvântul aflător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul aflător?[ a-flă-tor ] Se pare că cuvântul aflător are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL aflător |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Astronomie calea lactee?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
